Procesul de Inovare explicat pe limba tuturor, Partea I  

Cum se procedeaza?

Un studiu realizat de McKinsey ne spune că 84% dintre executivii care au participat la cercetare sunt de acord că inovaţia este importantă pentru strategia lor de creştere.

Scoasă din orice context, Inovaţia se referă la “Noutate, schimbare, modificare” sau, mai precis, “Schimbare făcută într-un domeniu, sistem etc. în scopul de a-i îmbunătăţi calităţile.” “Inovaţie” este acel tip de cuvânt care, după ce a fost folosit de atât de multe ori, în situaţii nepotrivite, şi-a pierdut esenţa. La fel ca şi “Creativitate”, toată lumea este creativă, nu?

Lăsând, totuşi, clişeele şi conotaţiile la o parte, inovaţia rămâne, în continuare, lucrul de care au cea mai mare nevoile afacerile pentru a avea succes sau pur şi simplu pentru a supravieţui.

Dacă invenţiile reprezintă idei noi, inovaţiile reprezintă aplicarea comercială cu success a acelor idei, prin procese care îmbunătăţesc sau creează produse, servicii sau, de ce nu, pieţe noi.

Venind vorba de creativitate, mulţi ar spune că inovaţia si creativitatea sunt acelaşi lucru. Într-adevăr, este nevoie de creativitate pentru a inova, dar aici se opreşte rolul creativităţii în procesul de inovare. Creaţia se face de dragul creaţiei, însă inovaţia trebuie să ofere valoare consumatorului şi ROI companiei. O comparaţie drăguţă întâlnită într-un articol spune că

„Inovaţia este varianta spreadsheet a creaţiei.”

Crezi că ai tot ce îţi trebuie pentru a inova?

Există un set de caracteristici întâlnite în rândul celor mai mari inovatori. Un studiu realizat de Harvard Business Review a identifcat cinci calităţi principale ale inovatorilor:

1. Asocierea

Prima este Asocierea, abilitatea de a conecta informaţii, aparent fără legătură, din câmpuri diferite de activitate. Pentru a face astfel de asocieri, un inovator trebuie să ştie să pună întrebările potrivite, întrebări precum „De ce?”, „De ce nu?” şi „Ce-ar fi dacă?”.

2. Abilitatea de a pune întrebări

De aceea cea de-a doua caracteristică a unui inovator este Abilitatea de a pune întrebări. Întrebările puse bine aduc valoare prin conectarea îndeaproape cu clienții într-un mod autentic, preluarea mai eficientă de informații, scade numărul greșelilor, încurajează colaborarea, iar pe lângă toate acestea, poate fi o metodă de persuasiune și o ocazie pentru a-ți face ideile auzite.

3. Puterea de Observaţie

O altă calitate întâlnită în rândul inovatorilor este Puterea de Observaţie. Un Observator trebuie să fie atent la tot ce mişcă, fie că este vorba de comportamente de consum şi schimbările din rândul acestora, fie, la fel cum am amintit la Asociere, acesta trebuia să ştie să observe mai mult decât ce se află în industria sa.

4. Experimentarea

Experimentarea se referă la experimentarea activă şi repetată. Acest concept este întâlnit în domeniul Design Thinking şi presupune testarea a cât mai multe variante prin prototipuri sau MVP-uri care au ca scop validarea ideilor.

5. Reţeaua Socială sau Profesională

Un inovator nu ar fi nimic fără o reţea socială sau profesională solidă. Inovaţia se rezumă, în mare parte, la ruperea barierelor iar una dintre aceste bariere este modul de gândire. Aşadar, cineva care a activat toată viaţa într-o singură industrie are nevoie de o gândire şi o perspectivă proaspătă, care poate fi obţinută prin asocierea şi conlucrarea cu specialişti din alte domenii. Ultima calitate a unui inovator este Reţeaua Socială sau Profesională.

Cum poţi inova în afacerea ta?

Companiilor mari le este greu să inoveze. De ce? Motivele sunt numeroase. De exemplu, într-o companie cu vechime de zeci de ani şi cu câteva sute sau chiar mii de angajaţi unde procesele sunt rigide şi se desfăşoară în acelaşi fel de mult timp, unde şi-ar găsi loc inovaţia? Cum ar putea aceste companii să concureze cu cele de tip Startup, de exemplu, care sunt caracterizate prin faptul că sunt la început de drum, deci nu au prea multe de pierdut şi un număr mic de angajaţi care oferă agilitate şi o gândire proaspătă şi neconvenţională?

Pentru aceasta este nevoie de o cultură a inovaţiei la nivel organizaţional. Dacă anterior ne refeream la inovatori ca indivizi, asta nu înseamnă că ei sunt responsabili pentru inovaţie. Rolul celor din conducere este de a facilita inovaţia în cadrul companiei.

O cultură a inovaţiei se referă strict la capacitatea companiei de a exploata toate resursele ce pot conduce la inovaţie, mai ales angajaţii. Pentru a putea încuraja ideaţia şi creaţia, companiile trebuie şă îşi reconstruiască sisteme ierarhice astfel încât inovaţia să prospere. Acest lucru poate fi realizat, de exemplu, prin eliminarea birocraţiei inutile şi a proceselor ineficiente.

Inovaţia poate fi realizată prin acoperirea a mai multor niveluri.

1. Inovaţia de produs

Inovaţia de produs se referă la îmbunătăţirea produselor existente sau crearea de noi produse.

2. Inovaţia la nivel de proces

Inovaţia la nivel de proces, se referă la îmbunătăţirea proceselor fie prin simplificarea lor, fie prin introducere de noi tehnologii, proces care nu trebuie să influenţeze neapărat şi produsele sau serviciile.

3. Inovaţia la nivelul modelului de afaceri

Inovaţia la nivelul modelului de afaceri este foarte des intalnită în ultimul timp, cele mai la îndemână exemple fiind Uber sau Airbnb. Legat de modelul de afaceri, inovaţia se poate face atât prin schimbarea industriei sau a surselor de venit, unde se pot testa diferite metode de monetizare a aceluiaşi produs sau serviciu.

Cum se planifică inovaţia?

În teoriile existente există mai multe abordări ale procesului de inovaţie. Cel mai important, trebuie luată în considerare compania în cauză. Cum poate să inoveze? La ce nivel poate avea loc Inovaţia? Cât de drastică va fi aceasta?

Un model dezvoltat de Harvard Business Review propune patru tipuri de Inovaţie care iau în considere gradul în care se modifică Modelul de Afacereşi Competenţele Tehnologice ale companiei.

Sursăhttps://hbr.org/2015/06/you-need-an-innovation-strategy

Modele de inovare

1. Inovaţia de Rutină

Inovaţia de Rutină este cel mai puţin drastic caz de inovaţie, în cadrul căreia compania poate inova utilizând modelul actual de business şi competenţele tehnologice pe care deja le deţine. Astfel de inovaţii sunt întâlnite în cadrul companiilor care îşi îmbunăţesc frecvent produsele, cum ar fi modelele de telefoane produse de firme precum Apple sau Samsung.

2. Inovaţia Radicală

Inovaţia Radicală presupue utilizarea unui model de business deja existent, accentul căzând pe investirea în noi tehnologii şi dezvoltarea de noi competenţe tehnologice.

3. Inovaţia disruptivă

Inovaţia disruptivă, unul dintre cele mai întâlnite tipuri de inovaţie din ziua de azi, presupune schimbarea modelului de business, folosind competenţele tehnologice deja existente. Clayton M. Christensen, care a introdus acest termen în anii 90, spune că una dintre principalele caracteristici ale inovaţiei disruptive, mai ales în cazul companiilor mici, cu resurse limitate, este că acestea trebuie să provoace companiile mari, bine stabilite în industrie.

Acest lucru se face prin satisfacerea nevoilor unui segment mai mic de consumatori, deseori ignorat de companiile mari, ca mai apoi Disrupţia sa aibă loc, atunci când segmentul majoritar să adopte aceleaşi serivcii şi produse oferite, la început, segmentului minoritar.

4. Inovaţia Arhitecturală

În cele din urmă, Inovaţia Arhitecturală, are loc atunci când şi modelul de afacere dar şi competenţele tehnologice sunt schimbate / îmbunătăţite. Un astfel de exemplu poate fi întâlnit în rândul companiilor Polaroid sau Kodak care au făcut trecerea de la Analog la Digital, astfel fiind nevoite să găsească şi alt tip de monetizare faţă de ce ofereau până atunci.

Tipuri de inovaţie

O altă matrice de acest tip, Matricea Ambiţiei ce ia în considerare, ca şi criterii pentru inovaţie, Produsele şi Piaţa. Astfel, apar trei tipuri de inovaţie :

1. Inovaţia de bază

Inovaţia de bază presupune folosirea produselor deja existente pentru pieţe deja existente, schimbările fiind incrementale. La fel ca şi Inovaţia de Rutină, aici este vorba de schimbări minore aduse produselor, cum ar fi schimbarea amabalajului.

2. Inovaţia adiacentă

Inovaţia adiacentă are loc atunci când se fac schimbări incrementale produselor deja existente cu scopul de a intra pe pieţe adiacente. Aici se presupune o cunoaştere a comportamentelor de consum şi a tendinţelor din industrie.

3. Inovaţia transformatoare

Inovaţia transformatoare, asemănătoare cu Inovaţia Arhitecturală presupune crearea de noi pieţe şi identificarea de noi nevoi ale consumatorilor pentru ca mai apoi să fie create produse sau servicii care să servească acele nevoi. Un astfel de exemplu sunt serviciile de Music Streaming, printre care şi iTunes. În perioada în care, deşi se făcuse trecerea de la muzică în format fizic la muzică în format mp3, Apple au identificat noi nevoi ale consumatorilor, cum ar fi nevoia de distribuire a muzicii, construind asftel o librărie universală.

Sursă: https://hbr.org/2012/05/a-simple-tool-you-need-to-mana

Concluzie

Inovaţia poate părea dificilă şi haotică, iar de cele mai multe ori aşa şi este. Totuşi, avem norocul că există procese şi unelte bine puse la punct pe care orice companie le poate folosi pentru a-şi atinge obiectivele de dezvoltare.

 

Un proiect de inovaţie oferă structura şi claritatea de care au nevoie echipele pentru a colabora eficient și a lua decizii mai bune.

 

Inovaţia se poate aplica în orice departament, fie Product Management, Vânzări, Resurse umane, Marketing, Relaţii cu clienţii sau Financiar. La fel cum procesul de inovare poate fi folosit în corporaţii, acesta este de ajutor şi pentru Industrii Guvernamentale (Poliţie, Spitale, Industrii educaţionale), ONG-uri, Firme producătoare de utilaje, Industria alimentară şi altele.

Aboneaza-te la Newsletter:

InnovatingSociety este o agentie de inovatie din Romania care combina expertizele de Business & Product Innovation pentru a ajuta companiile sa gaseasca solutii inovative la probleme complexe.

Facebook / Instagram / Medium 

Din aceasi categorie