Despre Antreprenoriat Social si Inovare Sociala

De la antreprenoriat la antreprenoriat social

Antreprenoriatul social este domeniul care poate schimba direcția în care se îndreaptă, de ceva vreme, mediul de afaceri dominat de business-uri lacome îndreptate spre profit. Ei bine, poate sună a exagerare dar, într-adevăr, antreprenoriatul social, pe lângă a fi un concept chic, este și un fenomen care poate aduce lumea business-ului mai aproape de oameni.

Social Entrepreneruship and Traditional Entrepreneurship
sursa:www.socialsectornetwork.com

Pentru început, care e diferența dintre un antreprenor orientat spre business și un antreprenor social?

Antreprenorii orientați către business se concentrează pe profit prin satisfacerea nevoilor clienților lor pentru a-și extinde influența business-urilor lor către un număr cât mai mare de clienți posibil. Ei fac asta, de cele mai multe ori, prin găsirea unor lipsuri într-o piață sau industrie și completarea acelor lipsuri cu oferta lor.

Antreprenorii sociali, pe de altă parte, se concentrează  pe bunăstarea și dezvoltarea mediului și a comunității din care fac parte. Ei identifică bariere, obstacole și lipsuri în aceste medii sau în rândul oamenilor din aceste medii și acționează pentru a rezolva acele lipsuri.

World cloud for the word ENTREPRENEUR
Sursa: https://www.business2community.com/

Cum se aplică principiile antreprenoriatului în mediul social?

Pentru a avea succes ca și antreprenor social (succesul fiind rezolvarea barierelor și lipsurilor menționate mai sus, în definiție), există câteva principii care trebuie respectate și aplicate. Acele principii sunt, de asemenea, principii care stau la baza antreprenoriatului clasic, de business. 

1. Mindset-ul antreprenorial contestă tradițiile și valorile tradiționale

Cei mai de succes antreprenori sunt cei care au făcut lucrurile „altfel”. Altfel față de cum se făceau până la ei și de aceea au reușit să schimbe direcția unor industrii și implicit felul în care trăim noi astăzi. Ei sunt vizionari și deși ar putea părea că se aruncă cu capul înainte, deciziile curajoase care contestă tradițiile sunt luate tocmai după ce analiza riguroasă le-a arătat că acest lucru este posibil.

2. Ambele tipuri de antreprenoriat cunosc piața și se folosesc de ea – unii pentru a face profit, ceilalți pentru a face o schimbare 

Antreprenorii sociali trebuie să se folosească de mecanismele care fac o industrie să se miște pentru a produce schimbarea socială. Acest lucru se face prin dezvoltarea de modele și planuri de business inovative și, cel mai important, sustenabile!

Primii pași pentru a ieși pe piață cu ideea ta de afaceri

Curs online pentru (viitori) antreprenori, manageri de produs sau manageri de marketing.

 

3. Antreprenorii sunt umili dar țintesc sus!

Una dintre caracteristicile principale ale antreprenorilor de succes este faptul că sunt umili. Ce înseamnă asta? Ideal, un antreprenor ar trebui să ia mereu în considerare faptul că ideea sa nu este perfectă și să fie deschis la toate părerile din jurul lui. Această umilință se traduce mai degrabă într-o deschidere la nou. Pe lângă aceasta, un antreprenor trebuie să aspire mereu la succesul afacerii, proiectului sau comunității sale.

 

4. Antreprenoriatul îmbrățișează eșecul și incertitudinea

A porni pe drumul antreprenoriatului fără a lua în considerare eșecul și fără a avea un mindset deschis spre experimentare este de-a dreptul ignorant. Într-o manieră oarecum stoică, mindsetul antreprenorilor de succes, atât al celor orientați către business cât și a celor sociali ne arată că secretul constă în felul în care abordezi eșecul atunci când el apare. Oricât de clișeic ar suna, eșecul este, într-adevăr, mama învățăturii în business și antreprenoriat.

 

Exemple de antreprenoriat social

În România, există suficiente exemple de antreprenoriat social iar majoritatea dintre ele au de-a face cu anumite comunități defavorizate.

 

Sweater Tag with title - Made In Roșia Montana
Sursa: https://www.facebook.com/MadeInRosiaMontana/
Made in Roșia Montană

Made in Roșia Montană este o companie fondată în 2013 de către Tică Darie, care se ocupă cu producția și vânzarea de produse de lână. Elementul inedit al acestei afaceri este acela că produsele sunt realizate manual de către femeile locului. Tică Darie chiar și-a propus să crească afacerea într-atât încât croșetatul să poată deveni un job full-time pentru acele femei.

Un alt element social al business-ului este acela că 90% din profit este reinvestit în producția de articole de lână iar 10% este investit în educație.

Află mai multe pe site-ul Made In Roșia Montană.

 

Meșteshukar ButiQ

Un alt exemplu local, Meșteshukar ButiQ este o întreprindere socială care aduce în fața publicului larg arta antică a meșteșugarilor rromi. În parteneriat cu alte asociații, aceștia au deschis un magazin în centrul Bucureștiului, în care vând produse tradiționale și bijuterii.

Află mai multe pe site-ul Meșteshukar ButiQ.

 

BizGees – Arts4Refugees

Un exemplu internațional, de această dată, Arts4Refugees este un proiect marca BizGees care susține refugiații într-o manieră antreprenorială. Arts4Refugees lucrează împreună cu femei milleniali pentru a crea patru fluxuri diferite de produse: Produce artistice pe bază de cerere, Modă virtuală, Articole de modă pentru închiriat și Genți de designer.

Poți afla mai multe despre proiect aici.

Arts4Refugees
Sursa: https://www.facebook.com/Arts4Refugees

Primii pași pentru a ieși pe piață cu ideea ta de afaceri

Curs online pentru (viitori) antreprenori, manageri de produs sau manageri de marketing.

 

Business-uri și întreprinderi sociale

La fel ca în cazul diferenței dintre antreprenori de business și antreprenori sociali, diferența dintre un business clasic și un business sau o întreprindere socială este aceea că cea din urmă are ca scop rezolvarea unei probleme sociale. Care sunt acele probleme sociale? Ei bine, există 17 scopuri pentru dezvoltare sustenabilă enunțate de ONU, iar acele 17 scopuri sunt, să zicem, o prioritate pentru o funcționare mai bună a planetei. Evident că un singur business nu le-ar putea rezolva pe toate sau nici măcar nu ar putea eradica o singură problemă însă, dacă mai multe business-uri ar lucra pentru aceste scopuri, ele s-ar rezolva. Acestea sunt:

• Eradicarea sărăciei

• Eradicarea foamei

• O bună sănătate și bunăstare

• Educație de calitate

• Egalitatea sexelor

• Apă curată și salubritate

• Energie curată și accesibilă

• Muncă decentă și creștere economică

• Industrii, Inovare și Infrastructură

• Inegalitate redusă

• Orașe și comunități sustenabile

• Consum și producție responsabilă

• Acțiune climatică

• Viață subacvatică

• Viață pe pământ

• Pace, justiție și instituții puternice

• Patreneriate pentru atingerea scopurilor

Cum poate un business să aspire la rezolvarea uneia sau a mai multora dintre aceste probleme și să devină un business social? Prin dezvoltarea unui model de business sustenabil.

UN s 17 Sustainable Development Goals
Sursa: https://news.un.org

Modelul de Business Sustenabil

Modelul de business sustenabil este un instrument bazat pe clasicul Business Model Canvas care ia însă, în considerare și sustenabilitatea – altfel spus, te ajută să vezi fiecare element din Business Model Canvas ca și elemente ce contribuie la sustenabilitatea business-ului tău:

 

Sustainable Business Model Canvas
Sursa: https://www.threebility.com/

Impactul pozitiv – care sunt efectele pozitive ale produsului tău asupra societății, planetei și economiei organizației tale? Cum pot fi acestea maximizate? )

Impactul negativ – Care sunt efectele negative și cum pot fi ele minimizate?

Parteneri sustenabili – Cu cine te poți parteneria pentru a deveni mai sustenabil? Cum ai putea îmbunătăți lanțul de producție pentru a-l face mai transparent și circular?

Creare de valoare sustenabilă – Cum pot fi activitățile principale ajustate pentru a fi mai sustenabile? Există tehnologii ce pot fi folosite în acest sens?

Tehnologii și resurse sustenabile – Ce fel de resurse îți sunt necesare? Naturale, tehnologice sau energetice? Pot fi înlocuite în vreun fel pentru a deveni sustenabile?

Value Proposition sustenabil – Ce problemă rezolvă organizația ta și ce valoare creează pentru aceasta? Poți influența și nivelul de sustenabilitate în rândul consumatorilor?

Relația cu clienții sustenabilă – Care dintre relațiile pe care le menții cu clienții îi satisfac mai mult pe aceștia și se dovedesc și a fi sustenabile?

Canale sustenabile – Cum poți face canalele de distribuție mai sustenabile? Cum poți comunica faptul că organizația ta e sustenabilă?

Clienți responsabili – Cum îți poți încuraja clienții să fie și ei sustenabili?

Ciclul de viață – Ce se întâmplă cu produsul tău la sfârșitul ciclului său de viață? Cum poate fi reciclat?

Costuri  – Care sunt costurile și investițiile necesare? Care resurse sunt cel mai puțin sustenabile? Pot fi înlocuite cu altele sustenabile?

Subvenționări – Există taxe și subvenționări pentru activitatea ta?

Venituri și sustenabilitate – Care sunt sursele de venituri? Sunt clienții tăi dispuși să plătească în plus pentru un business sustenabil?

Pentru a măsura gradul de sustenabilitate a unora dintre aceste elemente, poți folosi The Sustainability Impact Canvas.

The Sustainability Impact Canvas
Sursa: https://www.threebility.com/sustainability-impact-canvas

Tipuri de organizații din sfera antreprenoriatului social

În funcție de trei factori: motivație, folosirea veniturilor și responsabilitate, pot fi identificate patru tipuri de organizații din sfera antreprenoriatului social. Cele patru tipuri de organizații se încadrează între două extreme – organizațiile non-profit tradiționale și organizațiile tradiționale pentru profit, businessurile obișnuite de care vorbeam la început. Așadar, după organizațiile tradiționale non-profit, primele din sfera antreprenoriatului social sunt:

intreprinderi sociale
sursa:https://www.intechopen.com/

Organizațiile non-profit cu activități care generează venituri – aceste tipuri de organizații incorporează, pe lângă activitățile lor principale, și activități comerciale care generază venituri suplimentare. Toate veniturile sunt reinvestite în activtiatea organizației.

Un astfel de exemplu vine de la grădina zoologică din Washington DC care vinde bălegarul elefanților ca și îngrășământ natural. Deși există profit, acesta este nesemnificativ.

Întreprinderi sociale – sunt acele organizații care au obiective sociale specifice care sunt scopul principal al organizației. Ele își propun să maximizeze atât profitul cât, mai ales, beneficiile aduse societății sau mediului înconjurător. Diferența dintre organizațiile non-profit menționate mai sus și întreprinderile sociale este că cele din urmă sunt operate ca un business.

Dacă la exemplul anterior, bălegarul era vândut ca îngrășământ, la o grădină zoologică acesta este transformat în hârtie premium, de înaltă calitate care este vândută în lanțuri întregi de magazine, existând și angajați pentru întregul proces de producție a hârtiei.

Patagoina Dont Buy This Jacket AD
Sursa: https://teamtipton.com/

Business-uri responsabile social – Acestea sunt business-uri tradiționale pentru profit care sunt conștiente de elementul social și care  integrează sustenabilitatea în activitățile de business. Cei de la Lego, de exemplu, își îndreaptă de câțiva ani atenția spre schimbarea climatică și spre reducerea de deșeuri. În 2015 au investit 150 de milioane de dolari pentru aceste probleme și își propuseseră ca până în 2020 să treacă la energie regenerabilă.

 

Corporații care practică responsabilitate socială – Acestea sunt, de asemenea, business-uri tradiționale pentru profit care practică responsabilitatea socială. Spre deosebire de business-urile responsabile social, corporațiile care practică responsabilitate socială chiar integrează acest element în activitățile lor.

Un bun exemplu este Patagonia, o companie de haine pentru expediții care își construiește și produsele și procesele astfel încât acestea să țină cont de mediul înconjurător.

 

 

Inovare socială

Pentru început, definim inovarea ca și  aplicarea comercială cu succes a unei idei, prin procese care îmbunătățesc sau creează produse noi, servicii noi sau chiar industrii noi. O idee este inovativă doar în momentul în care este dezirabilă în rândul consumatorilor, fezabilă din punct de vedere tehnologic și viabilă din punct de vedere financiar.

 

Poți afla mai multe despre inovare aici și aici.

 

Inovarea socială este actul de a crea noi soluții (produse, servicii, modele, industrii, procese) care satisfac o nevoie socială, nevoie care fie nu era satisfăcută până atunci, fie nu era satisfăcută eficient și care duc la noi capabilități și relații și o folosire mai eficientă a resurselor și valorilor. Așadar, inovarea socială mută accentul de la binele și nevoile individidului spre binele și nevoile societății.

Hand holding coins and plant as a symbol for social innovation
Sursa: https://www.wsj.com/

Spre deosebire de antreprenoriatul social și de întreprinderile sociale, inovarea socială este mai mult despre idee și concept. Dacă în cazul antreprenoriatului social este vorba de o mentalitate care este pusă în aplicare într-o întreprindere socială, printr-un model de business sustenabil, inovarea socială, ca și concept ține de idee.

Ei bine, dacă este vorba de idee, inovarea socială apare de cele mai multe ori sub forma unor fonduri și proiecte la scară largă. O altă deosebire dintre inovarea socială și antreprenoriatul social este aceea că inovarea socială, ținând cont de idee și de proiect, satisface beneficiarul doar la un nivel superficial, în timp ce antreprenoriatul social îl învață pe beneficiar să își satisfacă singur nevoile. Acest lucru poate fi comparat cu proverbul – ” Dă-i unui om un pește și va mânca o zi, învață-l să pescuiască și va mânca în fiecare zi.”

Primii pași pentru a ieși pe piață cu ideea ta de afaceri

Curs online pentru (viitori) antreprenori, manageri de produs sau manageri de marketing.

 

Trenduri în inovare socială 

Într-un ghid publicat în 2015, erau identificate 5 trenduri care influențau inovarea socială, trenduri care, spunem noi, sunt valabile și în ziua de azi.

1. Capitalul disponibil pentru inovare socială crește

Această creștere de capital a fost datorată unor factori precum: Creșterea influenței financiare a milenialilor, creșterea rapidă a plaftormelor de crowdfunding și creșterea numărului de fondatori de instituții care și-au mutat atenția către investițiile în inovare.

2. Soluțiile mobile se concentrează pe emanciparea individului

Creșterea accesibilității telefoanelor mobile a stat la baza unei noi categorii de inovații sociale, inovații care s-au concentrat pe dezvoltarea atât a individului cât și a comunității. Printre aceste inovații se numără diferitele aplicații și caracteristici care facilitează serviciile medicale.

4. Marile organizații și ONG-urile prioritizează inovația

Deși marile organizații și marile ONG-uri nu sunt cele mai active în mediul inovării sociale, în 2015 ele și-au dat seama că acest lucru le face să rateze oportunități imense. Astfel, s-au hotărât să fie mai atente la industria de inovare deoarece prin poziția lor le e mai ușor să identifice oportunitățile de inovare.

Cartoon hands holding money
Sursa: https://www.crowdengine.com/
5. Data, ca și resursă va transforma design-ul soluțiilor sociale

Multe probleme sociale ce țin de trafic sau fenomene meteorologice  pot fi rezolvate folosind Big Data. Dar ce ar fi dacă această resursă valoroasă poate fi folosită și pentru probleme precum lipsa de adăpost și traficul de persoane?

6. Corporațiile sunt mai investite în rezolvarea problemelor sociale

În 2015 începea să se contureze din ce în ce mai mult acest trend prin care marile corporații nu oferă beneficii numai acționarilor ci și stakeholderilor și tuturor care au de a face cu organizația. Mai mult, în acea vreme orice corporație mare trebuia să investească într-un fel sau altul în cauze sociale, pentru a rămâne relevantă în fața publicului larg. 

Pe lângă cele 5 trenduri care au influențat sfera inovării sociale în 2015, există și o listă cu trenduri pentru 2020. Astfel, acțiunile de inovare socială din acest an, sunt, în mare, orientate spre aceste direcții:

  1. Cele 17 scopuri pentru dezvoltare sustenabilă ale ONU
  2. Urbanizare 
  3. Migrație
  4. Sisteme sociale
  5. Schimbări climatice
  6. Dezvoltare tehnologică
  7. Economie circulară
  8. Viitorul muncii

Ei bine, pe lângă aceste 8 direcții, situația de la începutului anului cu siguranță a îndreptat atenția și către sectorul de sănătate publică. Vom vorbi despre astfel de exemple, și nu numai, în continuare.

Exemple de inovare socială

#EUvsVirus Hackathon

În luna aprilie a anului 2020 a avut loc unul dintre cele mai mari hackathoane la nivel global – #EUvsVirus. Hackathoanele sunt evenimente în care diferite persoane cu diferite expertize, de la programatori la oameni cu cunoștințe de business și marketing se adună într-un cadru formal pentru a veni cu soluții la diferite probleme. 

#EUvsVirus HACKATHON Cover
sursa:// https://www.euvsvirus.org/

 #EUvsVirus este un hackathon care a a avut loc ca reacție a pandemiei de COVID-19. Majoritatea câștigătorilor acestui hackathon sunt exemple veritabile de inovare socială pusă în practică. Printre aceștia, se numără:

 

Team Discovery (Ungaria) – sistem de monitorizare a pacienților care minimizează contactul dintre aceștia și asistente.

Linistry for safe retail (Ungaria) – soluție care asigură distanțarea socială în industria de retail.

Aidbind (Bulgaria, Germania, Malta, Suedia, Elveția)soluție pentru lipsa de informație dintre cerere, ofertă și finanțare de produces medicale obținute prin donații și caritate.

Poți vedea restul rezultatelor aici. Aceste soluții sunt exemple perfecte de inovare socială, în diverse domenii, mai ales în contextul cauzat de pandemia de coronavirus.

 

 

Social Impact Award

Social Impact Award este un program educațional în inovare socială și o competiție de idei pentru tinerii care vor să producă o schimbare în societate într-un mod constructiv. Misiunea proiectului este promovarea antreprenoriatului social în rândul tinerilor din lumea întreagă. În 2019 proiectul este prezent în 17 țări din Europa, Africa și Asia. În România, proiectul este organizat de către Social Innovation Solutions și Global Shapers Bucharest Hub, cu susținerea Enel România.

Aici poți vedea o parte dintre soluțiile câștigătoare din România, din edițiile anterioare ale Social Impact Award. Printre acestea se numără soluții din domeniul educației, sănătății mentale, reciclare a plasticului și multe alte domenii care, după cum poți vedea, se regăsesc și în scopurile de dezvoltare sustenabilă enunțate de ONU.

 

CitizenLab

CitizenLab, fondat în 2015, în Bruxelles, oferă o platformă digitală care poate fi folosită de instituțiile din sectorul public pentru a se consulta cu cetățenii, legat de probleme locale.

Platforma își propune astfel să ofere mai mult putere cetățenilor, lucru care, după cum spun fondatorii, poate duce la luarea mai eficientă de decizii și la întărirea democrației.

Man holding phone - CitizenLab
sursa://https://www.facebook.com/citizenlabco/

Concluzii. Ce trebuie să reții?

Am încercat să prezentăm în acest articol toate conceptele importante atunci când vine vorba de aceste două domenii: Antreprenoriatul Social și Inovarea socială. Deși ambele se încadrează în aceeași sferă, atât modul de abordare a problemelor cât și activitățile derulate pentru rezolvarea acelor probleme fac diferența dintre cele două. Așadar, ce trebuie să reții?

•  Diferența dintre antreprenoriat social și antreprenoriat de business

•  Cum se aplică principiile antreprenoriale în mediul social

•  Modelul de business sustenabil

•  Tipuri de business-uri și întreprinderi sociale

•  Diferența dintre antreprenoriat și inovare socială.

Primii pași pentru a ieși pe piață cu ideea ta de afaceri

Curs online pentru (viitori) antreprenori, manageri de produs sau manageri de marketing.

 

Din aceasi categorie