Inovare Deschisa - Definitii, Avantaje si Exemple

“Inovarea deschisă presupune folosirea de fluxuri interne și externe de cunoaștere pentru a accelera inovarea internă și pentru a extine piața pentru folosirea externă a inovării.”

Cum a apărut inovarea deschisă? 

Definiții ale inovării deschise

Paradigma inovării deschise a fost făcută populară de către Henry Chesbrough in cartea sa din 2003 – Open Innovation – The New Imperative for Creating And Profiting from Technology. 

În acea carte, Henry spunea despre inovarea deschisă că “este o paradigmă care presupune că firmele pot și ar trebui să folosească idei atât din interior cât și din exterior și căi către piață interne și externe pentru a avansa tehnologiile de care dispun.” 

Mai târziu, acesta oferă o definiție mai concretă a inovării deschise, spunând despre aceasta că “inovarea deschisă presupune folosirea de fluxuri interne și externe de cunoaștere pentru a accelera inovarea internă și pentru a extine piața pentru folosirea externă a inovării.”

Într-adevăr, aceste definiții nu luminează prea mult un cititor neinițiat. Pentru a aduce totuși, mai multă lumină asupra subiectului, vom prezenta conceptul de inovare deschisă în relație cu inovarea închisă.

open vs closed innovation funnels
Sursa: https://invention.si.edu/

Inovare închisă vs inovare deschisă

Diferența principală dintre cele două paradigme ale inovării reiese din felul în care companiile se ocupă de generarea ideilor și transformarea lor în realitate, aducerea pe piață.

Companiile care abordează paradigma inovării închise pleacă de la ideea că inovarea eficientă presupune un control total asupra procesului de inovare și tot ce presupune el și astfel companiile trebuie să vina cu ideile lor proprii în interiorul companiei, idei pe care, mai apoi, să le dezvolte, producă, distribuie și promoveze de unii singuri. Acest lucru poate fi rezumat în fraza – “Dacă vrei să faci ceva bine, trebuie să o faci singur.”

Acest lucru a funcționat eficient până pe la sfârșitul secolului 20 când așa-numiții “knowledge workers” au crescut în număr și au devenit mai mobili și, odată cu aceasta, au crescut în popularitate și importanță fenomenele de muncă intelectuală și proprietate intelectuală.

Cartoon depicting knowledge workers
Sursa: https://sharpbrains.com/

O altă diferență majoră dintre cele două paradigme ține de felul în care companiile selectează ideile: Ambele paradigme înțeleg și acceptă ideile care par promițătoare dar se dovedesc a fi eșecuri însă, paradigma inovării deschise acceptă și ideile care deși nu par deloc promițătoare, ele se pot dovedi a fi un succes. O astfel de gândire este întâlnită în toate companiile inovatoare de succes, din ziua de azi, plecând de la premisa că ideile nu sunt bune sau rele decât în momentul în care sunt testate.

 

Tipuri de inovare deschisă

Acum că ai înțeles ce e și cum a apărut inovarea deschisă, e timpul să ne uităm și la tipurile de inovare deschisă care reies în urma unei clasificări care ia în considerare două variabile:

• Nivelul de incluziune

• Scopul

Cele 4 niveluri de incluziune ale inovării deschise

Intracompanie – la nivelul unei companii sau organizații. Deși este oarecum împotriva principiilor inovării deschise, aici este vorba de companii mari, segmentate cu multe departamente.

Intercompanie – între două sau mai multe companii sau organizații.

Pentru experți – pentru oameni din afara companiei care au însă, specializarea și pregătirea necesară.

Deschis publicului – pentru toți oamenii din afara companiei indiferent de cunoștințele sau pregătirea pe care le au.

Cele 4 scopuri ale inovării deschise

Marketing – pentru a comunica anumite informații

Insight – pentru a aduna informații despre piață și consumatori

Talent – pentru a te conecta cu specialiști

R&D – pentru dezvoltarea de servicii și produse.

types of open innovation matrix
sursa: https://viima.com

Inovarea deschisă – unde se situează față de alte tipuri de inovare?

Am mai încercat în trecut să categorisim tipurile de inovare, în articolul intitulat Totul despre Inovare – Procesul de Inovare, Abordări și Tipuri de Inovare. În acel articol am prezentat mai multe abordări ale procesului de inovare pe care le-am separat în funcție de mai mulți factori: obiectul inovării, evoluția pieței, în funcție de cât de drastică este inovarea și altele. 

Primii pași pentru a ieși pe piață cu ideea ta de afaceri

Curs online pentru (viitori) antreprenori, manageri de produs sau manageri de marketing.

 

Acolo am vorbit despre inovare de produs, inovare de proces, inovare tehnologică, inovare disruptivă , până la inovare socială și inovare deschisă. După cum vezi, aceste tipuri de inovare nu au neapărat nimic în comun iar unele dintre ele nici nu pot fi puse în aceeași categorie – fiind abordări care țin cont de factori total diferiți – cum ar fi inovarea tehnologică și inovarea socială, de exemplu – acestea putând fi chiar intersectate și având loc în același timp.

Ce vrem să spunem prin asta este că nu există o singură listă cu tipuri de inovare din care poți alege sau abordări speciale pentru fiecare situație în parte, nu. Inovarea este un proces care este pe atât de vag pe cât de complex. De multe ori, el nu ține de nimic altceva decât de cultură sau un anumit mindset și alteori ține de cele mai complexe și noi tehnologii.

Când vine vorba de inovarea deschisă, noi o situăm undeva la mijloc – în primul e un mindset, un fel de a vedea lucrurile și de a crede cu tărie în puterea informației ca resursă și în valoarea și libera ei circulație, atât în interiorul cât și în exteriorul companiei. În al doilea rând, este nevoie de procesele și regulile și structura organizațională care nu numai să permită acest flux de informație ci, mai mult, să îl susțină și să încurajeze angajații să aibă un mindset inovativ atunci când dezvoltă noi produse și servicii.

Simplul fapt că o companie alege să exteriorizeze anumite procese și să împartă informații și resurse cu alți jucători de pe piață dar și cu consumatori, nu transmite altceva decât transparență, o calitate la care majoritatea brandurilor din ziua de azi aspiră.

Avantaje ale inovării deschise

Paradigma inovării deschise oferă multe avantaje companiilor care decid să inoveze în acest fel. Printre aceste avantaje se numără:

1. Încurajează implicarea unei audiențe mai largi

Prin natura sa, procesul de inovare deschisă implică mai mulți oameni și mai multe companii, lucru care contribuie la conștientizarea unui public mult mai larg față de inițiativa ta inovatoare. De asemenea, dacă ai într-adevăr, nevoie de informații de la public, poți construi platforme și sisteme pentru a aduna acele informații într-un cadru organizat.

2. Încurajează implicarea unei audiențe mai relevante

Dacă în cazul inovării închise, audiența era oarecum dictată de relațiile și de legăturile pe care le are compania, în cazul inovării deschise, poți apela la orice audiență pentru a testa un nou produs. Evident, acesta este un proces mai lung însă rezultatele sunt pe măsură.

3. Economisește costuri

Acest lucru reiese din faptul că multe resurse precum salariile sau orele de lucru ale angajaților pot fi economisite prin externalizarea unor procese.

4. Implică clienții în procesul de dezvoltare a produsului

Dacă vrei să dezvolți produse de succes trebuie să le construiești plecând de la nevoile consumatorilor. Dacă vrei să afli cu adevărat care sunt nevoile lor, ce altă metodă mai bună ar putea fi decât să îi întrebi chiar pe ei și apoi să lucrați împreună?

5. Îmbunătățește imaginea brandului

Simplul fapt că o companie alege să exteriorizeze anumite procese și să împartă informații și resurse cu alți jucători de pe piață dar și cu consumatori, nu transmite altceva decât transparență, o calitate la care majoritatea brandurilor din ziua de azi aspiră.

hands and whiteboard showing collaboration
sursa:https://unsplash.com

6. Câștigul încrederii din partea consumatorilor

După cum ziceam și anterior, transparența este o calitate pe care majoritatea brandurilor vor sa și-o însușească. Pe lângă încrederea pe care aceste branduri o transmit, există chiar și posibilitatea ca acestea să fie iertate de consumatori în cazul unei greșeli.

7. Dezvoltarea de parteneriate

Simplul flux de idei și informații care stă la baza paradigmei inovării deschise poate fi cel care deschide drumuri și relații noi între companii care pot duce la colaborări și parteneriate de succes.

8. Găsirea de specialiști și talente

O abordare deschisă poate atrage noi talente în companie, din locuri neașeptate. De aceea această atitudine care stă la baza paradigmei inovării deschise este atât de folosită și apreciată de companiile din ziua de astăzi.

Cum să aplici inovarea deschisă

Dacă ai înțeles principiile care stau la baza paradigmei inovării deschise, pe care le-am prezentat în prima parte a articolului, probabil ai înțeles, în mare, ce ar trebui să faci pentru a aplica inovarea deschisă. Probabil ai înțeles și că nu există o “rețetă” pe care să o folosești. Ca să îți fie mai ușor totuși, îți prezentăm șase metode folosite cu succes de companii din toată lumea pentru a aplica inovarea deschisă.

Primii pași pentru a ieși pe piață cu ideea ta de afaceri

Curs online pentru (viitori) antreprenori, manageri de produs sau manageri de marketing.

 

1. Concursurile de idei/soluții

Aceste concursuri au nenumărate avantaje atât pentru companiile care le organizează cât și pentru participanți. Pe de o parte, companiile se poziționează într-o lumină bună, mai ales când e vorba de soluții idei pentru cauze nobile și, de asemenea, întăresc și umanizează relația cu consumatorii. 

Pe de altă parte, aceste concursuri sunt niște rampe de lansare ideale pentru tinerele talente care vor și să dezvolte un produs/serviciu dar și să contribuie la diferite cauze.

În articolul nostru – Totul despre inovare – procesul de inovare, abordări și tipuri de inovare prezentam ca exemple pentru inițiative de invoare deschisă două concursuri ce au avut loc la începutul anului 2020, în contextul pandemiei de coronavirus – #EUvsVirus sau The Global Hack, două hackathoane globale care făceau apel pentru soluții din toate domeniile care au avut de suferit sau care necesitau o schimbare.

2. Crowdsourcing

În contextul inovării deschise, Crowdsourcing-ul este practica care folosește resurse din afara companiei pentru a veni cu idei noi. Acest lucru garantează o gamă variată de perspective în rezolvarea unor probleme, lucru care duce, de cele mai multe ori, la rezultate mai bune.

Spre deosebire de concursurile de idei/soluții, în cazul crowdsourcing-ului companie are mai puțin control – evident, când situația o permite.

people working and sleeping during a hackathon
sursa: https://dallasnews.com

3. Ecosistem deschis pentru idei

Aceste ecosisteme sunt, de cele mai multe ori, niște medii organizate în care se desfășoară un dialog continuu între companie și consumatori. Ele sunt perfecte pentru dezvoltarea de produse și primirea de feedback în timp real. Acestea pot fi atât întâlniri față-n față, cum ar fi niște focus grupuri organizate la un interval fix de timp sau, în mediul online, sub forma unor platforme, forumuri sau, mai nou, grupuri de Facebook.

4. Laborator pentru inovare deschisă

Laboratoarele pentru inovare deschisă sunt, de cele mai multe ori, spații din interiorul companiilor unde angajații și nu numai pot testa diferite ipoteze, idei sau soluții. Acestea au rolul de a facilita experimentarea și, în același timp, reducerea de costuri, fiind testate prototipuri sau MVP-uri ale produselor.

5. Echipă de colegi

Această metodă nu presupune nimic altceva decât colaborarea între angajați, de preferat într-un mediu propice, cum ar fi laboratorul menționat anterior, cu scopul de a dezvolta, testa și implementa idei inovative de produse sau servicii.

În 2006, Netflix a lansat o provocare adresată tuturor celor care pot crea un algoritm care să facă recomandări mai specifice decât ceea ce folosea compania deja.

Exemple de inovare deschisă

LEGO 

LEGO este una dintre companiile care interacționează constant cu consumatorii oferindu-le acestora spațiul necesar pentru a-și manifesta creativitatea și pentru a contribui la noile produse și inițiative marca LEGO.

Inițiativele de inovare deschisă ale LEGO pot fi observate, în primul rând, pe platforma LEGO Ideas, unde fanii pot posta creații personale cu piese LEGO iar dacă acestea sunt votate de suficienți fani, ele sunt apoi evaluate și propuse pentru producție pe scară largă. Vezi mai multe despre cum funcționează platforma aici.

lego ideas
Sursa: https://ideas.lego.com

NETFLIX

Celebrul serviciu de streaming a adoptat și el paradigma inovării deschise, mai demult, pe vremea în care nu era atât de cunoscut ca și astăzi. Mai precis, este vorba de anul 2006, când a fost lansată o provocare adresată tuturor celor care pot crea un algoritm care să facă recomandări mai specifice decât ceea ce folosea compania deja. Regula era ca propunerile alese spre câștig să facă sugestii cu cel puțin 10% mai precise decât cel al companiei.

Competiția a durat trei ani, timp în care s-au înscris 40.000 de echipe din aproape 190 de țări. Din cele 40.000 de mii de echipe, numai două au reușit să treacă pragul de 10% iar din cele două echipe, doar una pe nume BellKor’s Pragmatic Chaos a câștigat premiul cel mare. 

Dacă e să ne uităm puțin în urmă, probabil acesta a fost începutul ascensiunii companiei către forma în care o știm noi astăzi, algoritmul de sugestii fiind una din caracteristicile principale ale produsului în sine.

PHILIPS

Compania Philips este un exemplu de căpătâi, atunci când vine vorba de inovare deschisă. Ei fiind niște veterani ai domeniului. 

În 2003, au deschis în Eindhoven – High Tech Campus, un Silicon Valley al Europei în care activează peste 140 de companii. Acest campus le-a permis celor de la Philips să lucreze efectiv în apropiere fizică de alte companii, lucru care inevitabil influențează schimbul de resurse și informații care stă la baza inovării deschise.

Pe lângă Campus, Philips are și o platformă – Innovate with Philips unde susține utilizatorii să împărtășească idei inovative care pot fi duse, împreună cu compania, până în faza de producție.

QUIRKY

Quirky este o platformă unde utilizatorii pot să împărtășească ideile lor de produse prin intermediul unui formular ca mai apoi, în fiecare lună, să se aleagă câteva dintre ideile propuse pentru a fi dezvoltate și construite.

Un alt avantaj al platformei pentru produsele care nu sunt alese este feedback-ul pe care utilizatorii îl pot primi. Ai o idee de produs? N-ar fi rău să vezi ce poți face pe Quirky.

QUIRKY design process
Sursa: https://digital.hbs.edu/

HACKATHOANE

Despre hackathoane am mai vorbit și atunci când am povestit despre inovare socială, dar și despre inovare, în general.

Un Hackathon este un eveniment în care o multitudine de participanți, atât programatori cât și oameni cu alte background-uri – Marketeri, Business și Product Development participă și colaborează la proiecte care, de cele mai multe ori, sunt propuse de către o companie sau organizație. Ele sunt acele concursuri de idei/soluții despre care vorbeam mai devreme.

De exemplu, #EUvsVirus este un hackathon care a a avut loc în Aprilie 2020, ca reacție a pandemiei de COVID-19. Tot aici, se numără și  The Global Hack. Multe exemple de astfel de evenimente, de dimensiuni foarte mari – la nivel european sau chiar global – au avut loc  în contextul pandemiei globale.

Facebook, la rândul ei, este una dintre companiile care organizează regulat hackathoane atât în rândul angajaților și nu numai, care durează între 24 de ore și câteva zile, pentru a dezvolta noi caracteristici ale platformei de social media. Există o regulă însă, care spune că nu ai voie să lucrezi pe un subiect sau domeniu conex jobului tău de zi.

Concluzie

În acest articol am încercat să îți prezentăm inovarea deschisă și tot ce presupune ea. De la cum a apărut până la cum a fost adoptată, în ziua de azi, ca practică generală în mari companii de succes. 

Ce trebuie să reții?

• Diferența dintre inovare închisă și inovare deschisă.

• Tipurile de Inovare deschisă și cele două dimensiuni pe baza cărora apar tipurile de inovare deschisă.

• Cum se situează inovarea deschisă față de alte tipuri de inovare

• Practici comune pentru aplicarea inovării deschise

Primii pași pentru a ieși pe piață cu ideea ta de afaceri

Curs online pentru (viitori) antreprenori, manageri de produs sau manageri de marketing.

 

Din aceasi categorie