De ce ai nevoie de design thinking in marketing?

Cum te asiguri că oamenii cărora te adresezi chiar ascultă ceea ce ai de zis?

Nu e ușor să te diferențiezi în ziua de azi, când există zeci sau sute de competitori, care comunică pe aceleași platforme ca și tine încercând, probabil, să vândă produse sau servicii la fel ca ale tale. Iar pentru a pune capac, trebuie să vii constant cu idei și soluții care să fie atât creative dar și eficiente – trebuie să vândă!

Din fericire, nu mai este doar un joc al presupunerilor. Sau, mă rog, nu ar trebui să fie. Există metode, procese și, cel mai important, un mindset care te ajută să structurezi procesul creativ și să înveți să îi asculți cu adevărat pe consumatorii sau potențialii tăi clienți. Astăzi vom vorbi despre Design Thinking – probabil cea mai puternică armă din arsenalul unui marketer.

Design Thinking steps

Ce este Design Thinking?

Poți afla mai multe despre Design Thinking aici, unde am prezentat procesul în amănunte. Pentru acest articol însă, vom prezenta pe scurt etapele și principiile care stau la baza procesului.

Așadar,

Design Thinking este un set de principii în primul rând şi, mai apoi, un proces structurat care te ajută să defineşti şi să rezolvi probleme.

Design Thinking nu este doar pentru designeri – a apărut în urma analizei proceselor cognitive din domenii precum Inginerie, Design Industrial, Chimie, Psihologie, Antropologie, Filosofie, Arhitectură, Urbanism, Management, Business şi Economie. Prin anii 90, cei de la IDEO au luat termenul şi l-au definit ca fiind „o abordare a inovaţiei, centrată pe oameni, care se inspiră din arsenalul designerilor pentru a integra nevoile oamenilor, posibilităţile tehnologice şi cele necesare pentru succesul unui business.”

Ca și proces, Design Thinking are cinci pași:

  1. Empatia — Înţelegerea nevoilor utilizatorilor. Acestea trebuie să stea la baza a ceea ce ţi-ai propus să faci.
  2. Definirea — Reformularea şi definirea problemei în funcţie de nevoile identificate la pasul anterior.
  3. Ideaţia — Generarea de idei. Recomandat este ca ideaţia să se facă folosind tehnici de Visual Thinking.
  4. Prototiparea — Construirea unor prototipuri, oricât de elementare pentru a putea fi testate în faţa utilizatorilor. O altă abordare este construirea acestor prototipuri împreună cu utilizatorii.
  5. Testarea — Validarea prototipului în faţa utilizatorilor.
The three pillars of Design Thinking - Empathy, Ideation, Experimentation

De asemenea, la nivel conceptual, Design Thinking este bazat pe trei piloni:

Empatie – Înțelegerea profundă a nevoilor celor pentru care creezi.

Ideație – Generarea de idei prin diferite metode.

Experimentare – Testarea ideilor prin prototipare.

Iar, în cele din urmă, trebuie să reții că Design Thinking este un proces iterativ care are la bază o abordare colaborativă. 

Citește în continuare

 Abonează-te la Newsletter

Innovating Society îți va trimite conținut săptămânal cu informații despre ultimele tehnologii, startup-uri și practici de inovare apărute. De asemenea, primești gratuit ghidul „20 instrumente de inovare„.

Cum folosești Design Thinking în Marketing?

De cele mai multe ori, în activitatea noastră, facem ceea ce credem că ar trebui să facem, nu? Fără un argument solid, bazându-ne pe intuiție sau pe experiență – lucruri care au funcționat în trecut și ar trebui să funcționeze și acum. Într-adevăr, sunt practici care au funcționat în trecut și funcționează și acum însă, există și acele nevoi unice ale oamenilor care trebuie adresate, iar aceste nevoi nu pot fi înțelese cu adevărat decât dacă interacționăm cu acei oameni, discutăm cu ei și îi înțelegem. Aici intervine Design Thinking.

1. Empatia

Purin Phanichphant, profesor la UC Berkeley’s Jacobs Institute for Design Innovation spune că acum, Marketingul e mai putin despre bani și mai mult despre a conecta oamenii. Campaniile de succes ating inimile și sufletele audienței. Imaginează-ți cum ar fi să înțelegi nu cât ar plăti cineva pentru un produs ci de ce îl cumpără.

În comunicare, e vorba și de storytelling. Prin Design Thinking poți construi mesaje bazându-te pe nevoi reale, reușind astfel să te conectezi cu audiența la un nivel mult mai personal.

Un alt lucru extrem de important în ziua de azi, este experiența pe care consumatorul o are atunci când interacționează cu brandul tău. O experiență a clientului placută are un impact imens asupra aprecierii lui față de brand, asupra loialității și, evident, asupra vânzărilor. De la produs până la cumpărare, fiecare etapă poate fi analizată și îmbunătățită cu ajutorul Design Thinking, prin eliminarea barierelor și pain point-urilor.

Empathy Map for Design Thinking in MArketing

2. Ideația

Plecând de la informațiile obținute anterior, când empatizezi cu omul, poți veni cu idei și soluții mult mai eficiente. Design Thinking are la bază o multitudine de procese, metode și exerciții care încurajează sesiuni de ideație lipsite de limitări.

De asemenea, un aspect foarte important al acestor sesiuni, este construirea de echipe din membri cât mai diverși. Design Thinking nu se face într-o cameră închisă cu membrii aceluiași departament, nu. Încearcă să incluzi, pe lângă cei care se ocupă de marketing și câte un inginer, programator, om de vânzări și poate chiar cineva care se ocupă de finanțe. Vei fi surprins. 

Încearcă să aduni oameni cu perspective cât mai diferite, pentru idei cât mai variate care te ajută să analizezi o problemă din cât mai multe unghiuri.

3. Experimentarea

Design Thinking este un proces iterativ  sau, cum îl numea cineva, un „constant beta”. Cu siguranță nu vei ajunge la soluția perfectă din prima. Probabil nici din a doua și nici a treia încercare dar, după cum vei vedea, acesta este un mare avantaj al procesului. 

În cele mai multe proiecte și organizații există nevoia de a lansa ceva perfect pentru ca, mai apoi, să se constate că acel ceva nu are succes, de cele mai multe ori pentru că nu rezonează cu nevoile reale ale utilizatorilor. În Design Thinking, acest lucru este evitat prin construirea de prototipuri sau MVP-uri – versiuni imperfecte, cu minimul necesar de caracteristici, care sunt îmbunătățite, schimbate sau regândite cu totul, pe baza feedback-ului utilizatorilor. Astfel, eviți să investești mult în ceva ce nu are succes pentru ca, mai apoi, să te întrebi de ce.

De asemenea, experimentarea și iterația, concepte care stau la baza procesului de Design Thinking, te ajută să lucrezi împreună cu incertitudinea care este atât de prezentă în ziua de azi, datorită schimbărilor sociale și a evoluției tehnologice.

Human Centered Design Mindset

Concluzii

Design Thinking nu schimbă felul în care lucrăm ci pur și simplu îl îmbunătățește. 

Prin empatie, știm cu cine comunicăm și putem construi mesaje pe măsură. De asemenea, ne ajută să mergem mai departe de clasicul User Persona, cu informații socio-demografice, oferindu-ne informații despre lucruri mult mai profunde cum ar fi nevoile, frustrările și sentimentele oamenilor.

Prin ideație și colaborare venim cu soluții eficiente. La urma urmei, creația este justificată doar de strategie, așa că acele idei nu vin din simple momente de inspirație, ci din cercetare calitativă și o înțelegere profundă a celor pentru care creăm.

Prin experimentare devenim competitivi într-un mediu de business care se schimbă într-un ritm alarmant. Introducem incertitudinea ca parte a procesului și nu o mai vedem ca pe o amenințare.

Cu alte cuvinte, prin Design Thinking, ne structurăm gândirea creativă, învățăm să înțelegem, cu adevărat, oamenii și livrăm soluții valabile, nu presupuneri.

Vrei să incorporezi Design Thinking în activitățile tale de Marketing?

Haide să discutăm! Programează o discuție gratuită, prin butonul de mai jos, pentru a vedea cum te putem ajuta.

 Abonează-te la Newsletter

Innovating Society îți va trimite conținut săptămânal cu informații despre ultimele tehnologii, startup-uri și practici de inovare apărute. De asemenea, primești gratuit ghidul „20 instrumente de inovare„. 

Din aceasi categorie