Cum arată viitorul locului de muncă?

Digitalizarea și Automatizarea

Suntem martorii unor schimbări majore care își lasă amprenta în multe dintre aspectele vieții noastre. Aceste schimbări globale, despre care vorbeam și aici afectează, evident, și viitorul locului de muncă. 61% dintre participanții unui studiu realizat de Boston Consulting Group cred că două dintre aceste megatrenduri, schimbările tehnologice și urbanizarea, le afectează deja joburile într-o mare măsură, și vor continua să facă asta.

Părerile sunt împărțite -unii nu prezic un viitor prea strălucit al locului de muncă, cu șomaj masiv ca urmare a automatizării, pe lângă multe alte efecte secundare, în timp ce alții sunt de părere că dacă sunt respectate anumite politici, tehnologiile nu pot avea decât efecte pozitive, printre care creșteri salariale, profit, creștere economică și speranță de viață îndelungată pentru noi, locuitorii umani ai Terrei.

Cei de la McKinsey ne spun că nu se pune neapărat problema de a „automatiza un loc de muncă” ci, mai degrabă, de a automatiza activitățile care țin de o meserie. Aproximativ 60% din toate ocupațiile au cel puțin 30% dintre activități care pot fi automatizate, având în vedere tehnologia disponibilă la vremea respectivă. Aici nu vorbim numai de locuri de muncă din fabrici sau la casele hypermaketurilor ci și despre grădinari, tehnicieni dentari, designeri de modă, oameni de vânzări din domeniul asigurărilor și chiar și CEOs.

Să nu uităm că deși digitalizarea afectează și poate duce la dispariția unor locuri de muncă, ea crează, la rândul ei, altele. De exemplu, o treime din joburile existente acum în SUA, apărute în ultimii 25 de ani, nu existau înainte. De asemenea, un studiu din 2011, din Franța arată că deși internetul „a distrus” 500.000 de joburi în Franța, în ultimii 15 ani, a creat 1.2 milioane de alte locuri de muncă.

Așadar, problema care ar trebui să se pună este – cum va schimba digitalizarea, viitorul locului de muncă?

Natura muncii – se va face trecerea de la focusul pe „completarea de taskuri” la problem-solving, communicare, interpretare și design.

Felul în care este făcută munca – posibil să dispară „rutina” din multe joburi care vor fi reinventate prin combinarea de tehnologie cu skilluri umane și expertiză.

Cine face munca – se schimbă ciclul de viață și ecosistemul angajaților – companiile vor lucra și cu angajați full time dar și cu angajați remote și freelanceri, nemaiexistând nevoia de a „umple” anumite poziții în companie

De unde se face munca – Noi platforme de comunicare fac să dispară anumite bariere, astfel vor exista mai multe companii globale. Aceste companii trebuie, totuși, să se gândească la cum pot scoate cât mai multe beneficii din acest mod de a funcționa.

Abonează-te la Newsletter

Innovating Society îți va trimite conținut săptămânal cu informații despre ultimele tehnologii, startup-uri și practici de inovare apărute. De asemenea, primești gratuit ghidul „20 instrumente de inovare„.

Evoluția tehnologiei și viitorul locului de muncă

În România, majoritatea titlurilor din presă despre automatizare, vorbesc despre pierderea locurilor de muncă. Problema reală însă, este alta. Potrivit unui studiu BCG, cei care au așa numite digital skills sunt cei mai predispuși să se relocheze și să părăsească țara în cautarea unui loc de muncă și a unui trai mai bun. România se află în categoria a doua, în care între 55% și 70% dintre respondenți, experți în domenii digitale, lucrează deja sau dispuși să se mute în afară.

Așadar, automatizarea și digitalizarea pot duce, mai degrabă, la pierderea forței de muncă decât la pierderea locurilor de muncă. Ce râmâne de făcut pentru cei care rămân în țară?

Aici intră în ecuație două tendințe – Upskilling (însușirea de noi skilluri și cunoștințe pentru locurile de muncă actuale) și Reskilling sau recalificarea (adoptarea de noi skilluri și cunoștințe pentru noi locuri de muncă.) După cum vom vedea imediat însă, nu se pune neapărat problema de noi locuri de muncă.

Cei de la FYA, The Foundation for Young Australians au realizat un studiu în urma căruia au observat că joburile care există acum, pe piața muncii sunt mult mai conectate între ele, decât am fi crezut inițial. Astfel, au identificat 7 clustere de joburi:

The Generators – joburi cu nivel ridicat de interacțiune interpersonală – vânzări, retail, ospitalitate și entertainment.
The Artisans – cei care practică multe activități manuale – construcții, producție, mentenanță sau suport tehnic.
The Carers – joburi care contribuie la bunăstarea fizică și psihică a altora – domeniul medical și servicii de asistență socială.
The Informers – profesioniști care oferă informare, educație și servicii de business.
The Coordinators – joburi care implică sarcini administrative, repetitive și procese behind-the-scenes.
The Designers – joburi care implică skilluri și cunoștințe de sțiințe exacte, matematică și design, pentru dezvoltarea de produse.
The Technologists – joburi care necesită cunoștințe și manipularea tehnologiilor și practicilor digitale.

Plecând de la aceste descoperiri, reiese faptul că multe dintre skillurile unui individ sunt „portabile”. Astfel, când acesta este pregătit pentru un job, el este, de fapt, pregătit pentru 13 alte joburi. Așadar, fenomenele de reskilling și upskilling, pe care le-am menționat mai sus, sunt mult mai ușor de realizat.

Skillurile și cunoștințele viitorului

Schimbările tehnologice se petrec într-un ritm extraordinar de rapid – de exemplu, ele pot modifica atât de tare curiculumul academic, încât 50 % din informația studiată în primul an de către un student, nu mai este valabilă până acesta absolvă, patru ani mai târziu.

Asta înseamnă că, pe lângă skillurile digitale și științele exacte, este foarte important ca angajații să îmbunătățească calitățile umane, sociale și, mai ales, cele ce țin de nivelul de adaptabilitate.

Aproximativ 35% din skillurile care erau importante acum cinci ani, s-au schimbăt până astăzi. Dacă în 2015, skill-uri precum Quality Control sau Active Listening se aflau în top 10, în ziua de azi nici nu mai există pe listă datorită tehnologiilor care au preluat aceste roluri. Inteligența Emoțională, în schimb, este acum unul dintre cele mai importante skilluri pe care le poți avea, iar acum 5 ani nici nu era în top 10.

Complex Problem Solving – Cel mai dorit skill în rândul angajaților în 2020 este abilitatea de a rezolva probleme vag definite în contexte reale. Nu e vorba de rezolva problemele omenirii ci, pur și simplu, capacitatea de a putea vedea o problemă în ansamblu și a aborda-o într-un mod proactiv, indifirent de detaliile pe care le ai la îndemână.
Critical Thinking – Logica, rațiunea și abilitatea individului de a le aplica în munca sa, rămâne o calitate dorită de angajatori și în 2020. Fiecare sarcină trebuie abordată obiectiv, cântărindu-se plusurile și minusurile.
Creativity – Cu noile tehnologii, produse și feluri de a lucra, angajații trebuie să fie creativi pentru a profita de aceste schimbări.
People Management – Indiferent de gradul de automatizare și evoluția tehnologiei, oamenii rămân resursele principale. Așadar, calitatea unui lider de a scoate ce e mai bun din oameni rămâne o calitate de nelipsit.
Coordonating with others – Colaborarea stă la baza inovării și, evident, a succesului, deci angajații trebuie să știe cum să lucreze unii cu alții – cum să comunice, cum să profite de calitățile fiecăruia și cum să se adapteze la personalitatea fiecăruia.
Emotional Intelligence – Calitățile sociale sunt mai căutate în 2020, decât oricât altcândva. Inteligența emoțională este o altfel de inteligență, este acel ceva care ne ajută să ne sincronizăm cu alții, să înțelegem emoțiile umane și să conclucrăm cu ele.
Judgement and decision-making – Având în vedere numărul mare de informație care reiese din Data, este nevoie ca oamenii să știe să interpreteze acea informație și, mai ales, să ia decizii acționabile pe baza ei.
Service orientation – Definit ca fiind abilitatea de a-i ajuta pe alții, constituie o calitate atunci când dezvolți produse, servicii sau experiențe de pe urma cărora clienții pot beneficia cât mai mult.
Negotiation – După cum zicea, skillurile interumane, devin din ce în ce mai căutate, chiar și în rândul angajaților orientați spre partea tehnică. Negocierea este unul din cele mai valoroase astfel de skilluri.
Cognitive Flexibility – Cu cât ești mai flexibil, cu atât vei avea mai mult succes pe piața muncii. Astfel, poți vedea noi oportunități, modele și aoscieri pentru idei cât mai inovative. Încearcă să îți ieși din zona de confort, atunci când vine vorba de cunoștințele și aptitudinile tale!

Pe 12 Februarie, la ClujHub, vom discuta pe larg despre viitorul locului de muncă, în cadrul celui de-al doilea Fireside Chat, o discuție informală la care invităm experți din diferite industrii pentru a aduna cât mai multe informații și păreri, pentru a putea analiza problema dintr-o perspectivă cât mai largă.

Ai ceva de zis? Vrei să contribui la un viitor mai bun al locului de muncă? Înscrie-te și tu, completând formularul de mai jos!

Înscrie-te la Fireside Chat #2