Pe 15 Ianuarie ne-am întâlnit cu un grup restrâns de experți din diferite domenii, pentru prima ediție a Fireside Chats, un nou format de eveniment marca Innovating Society.
Fireside Chats sunt niște întâlniri informale care încurajează discuțiile și împărtășirea de informații între participanți. Vrem să discutăm tendințe, atât din business și tehnologie, cât și din rândul consumatorilor.
Datorită experienței și activității din domenii diferite a participanților, putem să auzim cât mai multe opinii și insight-uri pentru a putea să vedem cum abordăm aceste tendințe și cum le putem transforma în oportunități de afaceri. Identificarea și interpretarea tendințelor face parte dintr-un proces mai complex de inovare, pe care noi îl practicăm și îl împărtășim, sub forma unor workshopuri.
Procesul se numește Dutch Design Deltas, și a fost dezvoltat de către prietenii noștri din Olanda, de la Studio.Why. El pornește de la principiile de bază pe care le întâlnim în Design Thinking și este construit în așa fel încât să ne ajute să parcurgem tot procesul de inovare, de la analiza tendințelor, ideație și până la validare și mai apoi scalare pentru piața comercială.
Cum s-a desfășurat întâlnirea?
Fireside Chat-ul a avut la bază patru valori fundamentale, care formează acronimul CIRC:
- Curiozitate
- Implicare
- Respect
- Colaborare
Am fost surprinși de cât de variate erau domeniile de expertiză ale participanților, lucru care a și contribuit la calitatea rezultatelor. Aceștia au venit din diferite industrii, dintre care putem aminti: Optimizare de procese, Organizare de evenimente, ONG, Marketing, Antreprenoriat, Financiar, Freelancing, Consultanta, IT, Horeca, Psihologie, Coaching, Educație, Management, Software, UX, Medicină și Spațiul Cultural.
Așteptările lor au fost tot pe atât de variate, de la colaborare, networking, feedback de la experți, informare, lărgirea de perspective.
Cineva a zis, totuși că „e cel mai bine să nu ai așteptări.” Astfel, nu poți să fii decât surprins. Total de acord!
Abonează-te la Newsletter
Innovating Society îți va trimite conținut săptămânal cu informații despre ultimele tehnologii, startup-uri și practici de inovare apărute. De asemenea, primești gratuit ghidul „20 instrumente de inovare„.
Tendințele
Pentru această discuție am ales 5 tendințe pornite din rândul consumatorilor, identificate de către cei de la Trendwatching. E foarte important să ne uităm la astfel de tendințe pentru că, desi trăim în aceste timpuri în care lucrurile se schimbă într-un ritm alert, iar tehnologiile avansează mai rapid ca niciodată, noi suntem aceiași oameni cu aceleași nevoi și dorințe.
GREEN PRESSURE – Consumatorii trec de la eco-status la eco-shame. Dacă înainte produsele eco-friendly erau ceva oarecum rar, în 2020, produsele care NU SUNT eco-friendly devin din ce în ce mai rare, fiind astfel judecate de către oameni.
BRAND AVATARS – În 2020, „umanitatea” brandurilor ia o cu totul altă formă iar oamenii dezvoltă relații din ce în ce mai serioase cu personaje care nu sunt nimic altceva decât inteligență artificială.
METAMORPHIC DESIGN – În 2020, două tendințe se combină – dorința de personalizare și „everything as a service” devin „relevance as a service”, asadar serviciile și experiențele se vor schimba constant, în funcție de nevoile utilizatorilor.
THE BURNOUT – Viața modernă devine din ce în ce mai stresantă, punându-și astfel amprenta pe sănătatea noastră, atât mentală cât și fizică. Brandurile sar în ajutorul acestora prin diferite metode, servicii, produse și experiențe.
CIVIL MEDIA – Social media și spațiul digital, în general se va schimba, îndreptându-se spre o zonă de confort și intimitate, datorită toxicității și presiunii de care a dat dovadă, în ultimii ani.
GREEN PRESSURE
Răspunsul companiilor la această tendință poate fi încadrat în două categorii: Shame Therapy și Shame Avoidance. Asta înseamnă că focusul nu e acela de a rezolva, cu adevărat, probleme mediului ci, mai degrabă, de a-i face pe consumatori să nu se mai simtă atât de vinovați de repercusiunile consumului lor.
De exemplu, compania aeriană KLM, a lansat campania „Fly Responsibly” care fie îi încurajează pe pasageri să fie atenți la bagajele cu care zboară, fie să plătească în plus pentru emisiile de carbon, fie să ia în considerare alte variante de transport, prin mesaje precum „Do you know that flying from Amsterdam to Brussels takes longer than going by train?”
Ce au avut de spus participanții?
Părerea generală a fost că Shame Therapy și Shame Avoidance nu au cum să funcționeze pe termen lung, deoarece nu sunt o rezolvare concretă a problemelor. O soluție propusă a fost focusul pe sustenabilitate, din punct de vedere al impactului social, economic și cel asupra mediului. De asemenea, trebuie pusă la punct și o modalitate de informare a consumatorului, cu privire la efectele consumului său. Așadar, transparența ar fi o soluție. O altă soluție concretă ar fi produse de calitate, care aderă la cel puțin două dintre cele trei principii ale reciclării, cu o durată mai lungă de viață.
Un alt aspect interesant, care, după cum vom vedea, este general valabil, este conflictul generațional. Generația Z are, cu siguranță, mult mai multe pretenții atunci când își alege locul de muncă, față de predecesorii săi. Un tânăr din ziua de azi va lua în considerare și acest aspect al unui angajator – „Cât de eco-friendly este acesta și produsele sale? Aș putea lucra pentru cineva care nu respectă acest aspect?” Astfel, în felul acesta, poate companiile vor lua mai mult în considerare fenomenul dacă ar vrea să nu își piardă forța de muncă.
În concluzie, nu putem să ne mai păcălim singuri atunci când vine vorba de siguranța mediului. Trebuie să ne bazăm pe sustenabilitate și calitate, nu pe diferite soluții care ne fac să ne simțim mai puțin vinovați, pe termen scurt. Din fericire, noile generații sunt conștiente de lucru ăsta și nu sunt delăsătoare.
BRAND AVATARS
Răspunsul companiilor la această tendință poate fi categorisit în: Brand Avatars și Virtual Assistants.
De exemplu, Jedy Vales, este primul „virtual influencer” de pe instagram. Este o campanie marca YouPorn și are rol de brand ambassador al site-ului, o încercare în modul companiei de a interacționa cu fanii săi.
Ce au avut de spus participanții?
Cât de complexe sunt aceste soluții, la nivel de implementare? Ne-am întrebat la început. Și cât de umane sunt acestea?
Un Brand Avatar, de exemplu, nu ar avea prea mult efect decât pentru anumite branduri mari, deja consacrate, au spus unii participanți, însă ar fi mai uman și mai eficient pentru prima interacțiune cu clientul. Un Virtual Assistant, pe de altă parte, ar fi mult mai greu de implementat datorită resurselor și tehnologiei necesare, precum machine learning și NLP.
În România, există exemple deja consacrate, atât de Brand Avatars cât și Virtual Assistants, mai ales în cazul băncilor. Un exemplu ar fi Zânul de la Banca Transilvania, pe care probabil în cunoaștem cu toții. De asemenea, există și George, de la BCR și Maria, de la ING.
Așadar, am aflat că aceasta nu este o tendință neapărat nouă, existând de ceva vreme chiar și în România. Gradul de eficiență depinde de la caz la caz iar odată cu evoluția tehnologiei, aceste soluții vor deveni din ce în ce mai prezente.
METAMORPHIC DESIGN
La începutul lui 2019, 39% dintre întreprinderile globale spuneau că au început să ofere experiențe personalizate în timp real, consolidând astfel rezultatele acestei tendințe- Ultra convenience.
De exemplu, Baze, un brand de lifestyle, a creat Baze Starter Kit, care livrează clienților vitaminele necesare pentru aceștia, determinate de un test de sânge personalizat. Totul funcționează pe sistem de abonament.
Ce au avut de spus participanții?
Ne îndreptăm deja, de ceva vreme în direcția asta, spun participanții. Datorită tehnologiei însă, experiențele continuă să devină din ce în ce mai personalizate.
De asemenea, după cum aminteam mai sus, mereu trebuie să luăm în considerare diferențele generaționale. Una dintre nevoile de bază ale Generației Z, de exemplu, este aceea de a fi unici și speciali iar, personalizarea extremă a serviciilor și experiențelor, îi face, într-adevăr, pe aceștia să se simtă unici.
Un exemplu local este e-alba iulia, o aplicație mobilă care te ajută să descoperi evenimente și cele mai bune oferte din jurul tău. Ea se bazează pe tehnologia Bluetooth Low Energy (BLE) și pe transmițători radio (beaconi), cu ajutorul cărora se pot trimite informații personalizate utilizatorilor de smartphone în funcție de preferințele acestora și de locul în care se află.
O problemă care rămâne valabilă este aceea a prelucrării informațiilor. Dacă nu ar exista reglementărilie GDPR, cine știe cât de relevante ar fi experiențele și serviciile oferite de companii.
Am concluzionat că, la fel ca în cazul anterior, experiențele personalizate nu sunt ceva specific anului 2020 însă, în acest an ele pot deveni norma, satisfăcând o nevoie de bază a noii generații. De asemenea, rămâne să ne gândim care este locul acestora în contextul actual, care favorizează protecția datelor personale, o resursă de bază a acestui fenomen.
THE BURNOUT
Companiile au răspuns la această tendință prin încercarea de a-și proteja angajații împotriva Burnout-ului. În August 2019, filiala Microsoft din Japonia a testat un nou proiect numit Work-Life Choice Challenge Summer 2019, prin care limita ziua lucrătoare la numai patru zile, oferindu-le angajaților zilele de vineri libere. Unul dintre rezultate a fost sporirea productivității cu până la 40%.
Ce au avut de spus participanții?
În primul rând, e vorba de un compromis – dorința companiei de a face profit care, de multe ori, depășește dorința de a investi în sănătatea mintală a angajaților. Cât pot lăsa companiile de la ele? Apoi, ca și dezavantaj pentru companii, sunt anumite fenomene culturale. În Franța, de exemplu, majoritatea locurilor sunt închise la ora prânzului. Cum poți lucra, ca și restaurant, cu această constrângere fără a face abuz de resurse? În Baia Mare, spune un participant, mall-urile sunt goale deoarece o tradiție locală îi face pe oameni să petreacă duminica în familie.
Părerea generală a fost că transparența e poate singura, și cea mai bună opțiune. Educarea atât a clienților cât și a angajaților cu privire la politicile firmei și beneficiile acestora. De asemenea, investirea în bunăstarea angajaților nu poate aduce decât câștig, pe fiecare plan.
CIVIL MEDIA
Răspunsul brandurilor și direcția în care se îndreaptă lucrurile, din acest punct de vedere, poate fi sumarizată în aceste două fenomene: Relevant Communities și New Connections. Astfel se încurajează crearea de noi conexiuni prin oferirea de platforme și spații virtuale cât mai nișate și intime.
Sprite, de exemplu, a lansat o campanie în America Latină, numită „You are not alone” prin care au identificat probleme personale ale tinerilor, iar mai apoi au deschis forumuri și thread-uri pe Reddit, unde discuția era condusă de influenceri cu experiență personală în aceleași probleme
Ce au avut de spus participanții?
Într-adevăr, aceste micro-comunități reprezintă o direcție clară în care se îndreaptă spațiul virtual. Acestea sunt o oportunitate imensă pentru antreprenori și pentru dezvoltarea de produse, servicii și experiențe personalizate.
Ce au spus participanții însă, este că pentru ca aceste spații virtuale să aibă cu adevărat efect, nu trebuie să se piardă elementul uman, interacțiunea reală. Așadar, trebuie să se păstreze raportul între online și offline.
Discuție
Așadar, discuția rămâne deschisă. Nu putem și nici nu am vrea să tragem concluzii fixe, pripite. Tehnologiile avansează, industriile se schimbă, însă nevoile oamenilor nu. Poate devin mai evidente, sau mai importante decât erau pentru generațiile anterioare, după cum putem vedea în exemplele cu Generația Z.
Majoritatea tendințelor pe care le-am discutat sunt deja foarte prezente în țări precum China sau Statele Unite ale Americii unde, știm cu toții lucrurile sunt cu un pas sau doi înainte. Ar trebui să ne uităm la ce fac ei și să ne pregătim și noi pentru ceea ce urmează? Sau ar trebui să rămânem indiferenți și să fim surprinși atunci când schimbările ajung și la noi?
Ce am observat însă, din discuții și din opiniile participanților este că, deși tehnologia poate fi doar o variabilă, nevoile umane nu sunt. Așadar, trenduri precum BURNOUT și CIVIL MEDIA se fac încet-încet prezente în toate colțurile lumii, indiferent de economia lor sau competențele tehnice.
Trebuie să rămânem deschiși, să fim pe fază și să ne pregătim pentru ce urmează. Aceste lucruri nu ar trebui să ne sperie sau să ne lase reci. Ele sunt niște oportunități și înțelegerea lor nu poate funcționa decât în avantajul nostru.
Vrei să afli care sunt tendințele pentru industria ta și cum poți să le transformi într-un avantaj pentru afacerea în care lucrezi?
Programează o discuție gratuită de 15 minute și haide să discutăm!
Abonează-te la Newsletter
Innovating Society îți va trimite conținut săptămânal cu informații despre ultimele tehnologii, startup-uri și practici de inovare apărute. De asemenea, primești gratuit ghidul „20 instrumente de inovare„.