Empathy for Better Business - Creating a Culture of Innovation, cu Michiel Bloemendaal, de la Studio.Why

Abonează-te la Newsletter

Innovating Society ajută antreprenorii prin găsirea de soluții inovative la nivel de produs, strategie, oameni, marketing și transformare organizațională. Urmărește activitatea noastră pe canalele de social media:

Facebook / Instagram / Medium

Pe 4 Decembrie, ne-am întâlnit cu Michiel Bloemendaal, la ClujHub, pentru ultimul meetup din Cluj de anul acesta, din seria Problem Solvers – Inspire to Innovate.

Michiel este un antreprenor care ajută organizațiile să creeze culturi inovative. Acum ceva timp, a observat că felul actual în care funcționează organizațiile nu este sustenabil. De aceea, a fondat Studio.Why împreună cu alți trei antreprenori, acum cinci ani.

În acești cinci ani, a experimentat și a realizat cât de importante sunt conexiunile dintre oameni și încrederea, pentru a crea și oferi valoare. Aceștia au dezvoltat propriul proces de inovare, inspirat din Design Thinking, pe care îl numesc The Dutch Design Delta.

În momentul actual, Studio.Why activează în cinci țări, cu 13 antreprenori și o comunitate de 60 de oameni.

Pentru început, toată lumea a primit câte un set de șase piese de LEGO. De ce?

Fiecare a trebuit să construiască, din piesele LEGO pe care le aveau la dispoziție, câte o rățușcă. Ușor, nu?

Ce am învățat însă, din acest exercițiu, este că, deși având aceleași piese de lego, și aceeași sarcină, majoritatea rățuștelor construite au ieșit diferit.

Ce a vrut Michiel să ilustreze prin acest exercițiu este că, indiferent de circumstanțe, este foarte greu să te pui în pielea altcuiva și să îi înțelegi perspectiva.

Acum poate fi vorba de o rățușcă din piese LEGO însă, data viitoare poate fi vorba de cerințele unui client sau de nevoile unui utilizator.

Mai important, dacă vrem să înțelegem aceste lucruri, nu putem sta, pur și simplu, în bula noastră sau în confortul biroului.

Ce este, de fapt, empatia?

De multe ori, avem tendința să credem că Empatia este acea stare de sensibilitate emoțională – de exemplu, vezi pe cineva supărat și, imediat, „preiei” și tu starea, devenind supărat fără un motiv evident. Nu neapărat.

Empatia apare, de fapt, atunci când încerci să înțelegi perspectivele tuturor față de aceeași situație și, mai ales, să încerci pe cât posibil să nu te raportezi deloc la perspectiva ta.

Să luăm exemplul de mai sus.Cine are dreptate aici?

Nici nu are importanță.

Pentru că nu există corect sau greșit, ci există doar perspective și experiențe diferite iar datoria ta este să înțelegi DE CE unul vede lucrurile într-un fel iar celălalt le vede altfel.

Cum folosim empatia în Business?

Un exemplu clasic – un antreprenor crede că are cea mai bună idee, cea mai bună soluție, o transformă într-un produs pentru a vedea, mai apoi, că nimeni nu vrea să cumpere acel produs. Asta se întâmplă pentru că acel antreprenor se raportează doar la experiența lui, vede lucrurile doar din perspectiva sa și nu își cunoaște utilizatorii, potențialii clienți.

Perspective Taking este un concept pe care ni l-a prezentat Michiel. Acesta spune că, pentru a inova, trebuie să știi ce GÂNDESC, VĂD, AUD, ȘTIU și SIMT oamenii pentru care construiești produsul.

Apoi, Michiel ne-a oferit un exemplu din activitatea sa de la Studio.why.

Un client a venit cu urmatoarea problema – Cum ii putem face pe copiii de 13 ani mai constienți de Fake News?

În modul clasic de abordare al problemelor, cel prezent în majoritatea organizațiilor, s-ar gândi în felul următor – Acești copii de 13 ani au prieteni, joacă tot felul de jocuri, folosesc smart phone-uri deci, evident, soluția ar fi o aplicație pentru telefon.

Cei de la Studio.Why, printr-o abordare human-centered, au rezolvat altfel problema. Au stat de vorbă cu cât mai mulți copii de 13 ani posibil, au discutat cu ei și au aflat că acestora le este incomod, ba chiar frică să discute cu cei din jurul lor despre știri. Astfel, problema s-a schimbat din „cum îi facem pe cei de 13 ani mai conștienți de fake news?” în „cum îi facem pe cei de 13 ani să scape de această frică/incomoditate de a vorbi despre fake news?”

În final au venit cu o soluție socială, prin care au conectat copiii cu profesori și părinți, persoane pe care aceștia îi admiră, și cu care pot discuta fără frică de aceste știri.

Deși ne aflăm în era avansului tehnologic, soluția nu trebuie neapărat să fie una digitală! Asta pentru că, e vorba de o gândire la nivel comportamental, trebuie să te conectezi cu persoanele la nivelul motivațiilor lor.

Empatia și Ego-ul

Cele două concepte pot părea diametral opuse, dar în lumea business-ului ele sunt oarecum conectate.

În cele mai multe organizații, abordarea este una îndreptată spre EGO – o abordare bazată pe experiență – „crede-mă, știu ce fac, o fac de 20 de ani”. Această abordare nu poate aduce rezultate valoroase pentru că te face să te raportezi doar la experiența ta. Despre ce tot vorbim noi aici?

O abordare îndreptată spre empatie, pe de altă parte, devine bazată pe experimentare. Astfel, faci lucruri pentru alții. Nu mai e vorba despre ideea ta și despre „cum facem asta?”. O astfel de abordare te face să te întrebi „Ce nu știu?” „Ce pot afla mai mult despre asta?”

Este vorba doar despre comportamente, iar comportamentele creează cultura.

Și cum rămâne cu strategia?

Cultura mănâncă strategia la micul dejun.Poți avea cea mai bună strategia dar dacă aceasta nu este aliniată cu cultura, oamenii nu o vor pune în aplicare.

Cultura inovativă

Atunci când vorbim despre cultură organizațională, ne arată michiel, ne putem raporta la patru factori, pe care îi putem vedea și în matricea de mai jos:

Accentul pus pe activitățile de bază
Accentul pus pe oameni
Angajamantul față de status quo
Angajamentul față de schimbare

În funcție de acești factori, există două tipuri de organizații: Cele care excelează la nivel operațional și cele care excelează la nivel inovativ.

Organizațiile care excelează la nivel operațional se concentrează pe activitățile de bază și pe status quo. Astfel de exemple sunt KODAK și NOKIA.

Organizațiile care excelează la nivel inovativ sunt cele care pun accentul pe schimbare și pe oameni, ca și exemplu Apple și Google.

Atunci când companiile vor să facă trecerea de la operațional la inovativ, ar trebui să treacă de la a pune accentul pe activitățile de bază și angajamentul față de status quo la accentul pe oameni și angajamentul față de schimbare.

Ce fac ele însă, este să treacă de la accentul pe activități de bază și angajamentul față de status quo la accentul pe activități de bază și angajamentul față de schimbare, ezitând astfel să se depărteze de activitățile de bază și uită de oameni.

Altă variantă este aceea în care companiile care excelează la nivel operațional își antrenează oamenii, îi învață metode precum Design Thinking, dar nu le oferă „spațiul” necesar pentru a experimenta.

Ca să ajungi, ca și organizație, să excelezi în inovare trebuie să treci peste status quo și să îi încurajezi și pe oameni să facă asta. Evident, nu e un proces ușor însă, ne spune Michiel că și simpla schimbare a mentalității și culturii este o inovație în sine.

Un alt lucru este acela că acest proces nu este liniar. Experimentezi, vezi oportunitățile, te gândești ce trebuie schimbat la toate nivelurile, vorbești cu oamenii, le afli părerile. Procesul arată cam ca în graficul de mai jos.

Ce trebuie să reținem?

Ai nevoie de empatie pentru a înțelege problemele altora

Spune NU status quo-ului

Concentrează-te pe oameni

Ieși și interacționează cu ei, fie că e vorba de colegii tăi, clienți sau orice alt stakeholder. Fii curios!

Mai jos, poți vedea un video cu prezentarea integrală a lui Michiel:

Cam asta a fost momentan.

Am încheiat anul în forță și vă mulțumim tuturor participanților de la toate meetupurile din seria Problem Solvers. Fiți pregătiți pentru ce urmează în 2020!

Dacă vrei să fii primul care află de evenimentele noastre, te poți înscrie în lista noastră de newsletter aici.