Ce ne învaţă Mahatma Gandhi despre Inovaţie

Abonează-te la Newsletter

Innovating Society ajută antreprenorii prin găsirea de soluții inovative la nivel de produs, strategie, oameni, marketing și transformare organizațională. Urmărește activitatea noastră pe canalele de social media:

Facebook / Instagram / Medium

Cum au ajuns învăţăturile lui Mahatma Gandhi să influenţeze un nou val de inovaţie bazat pe accesibilitate şi sustenabilitate?

“Există suficient în lume pentru nevoile omului, dar nu şi pentru lăcomia lui.”

"Aş preţui fiecare invenţie care este făcută pentru beneficiul tuturor!"

Acestea sunt două dintre citatele rostite de Mahatma Gandhi, adeptul mişcărilor de revoltă nonviolente şi cel care a condus India în lupta pentru independenţă împotriva coloniilor britanice.

Aceste două vorbe sunt, de fapt, filosofia care stă la baza fenomenului numit “Inovaţie Gandhiană” sau “Inginerie Gandhiană”. Acest concept a fost prezentat pe larg de către oamenii de ştiinţă R.A. Mashelkar şi C.K. Prahalad într-un articol din Harvard Business Review, “Innovation’s Holy Grail”

Potrivit acestui articol, Inovaţia Gandhiană a apărut în India, ca reacţie a contextului demografic, social şi cultural. Unii spun că este, de fapt, o extensie a termenului indian, “Jugaad” care presupune o gândire nouă şi eficientă care are la bază căutarea de alternative şi improvizaţii pentru a compensa lipsa de resurse, scopul final fiind rezolvarea problemelor.

Accesibilitate, în special la nivelul maselor, există un focus pe produse şi servicii construite şi vândute pentru toate clasele sociale şi

Sustenabilitate, în ceea ce priveşte resursele.

Inovaţia Gandhiană are deobicei loc :

Prin modele de business disruptive — deşi multe companii indiene folosesc resurse din Vest, mai ales în ceea ce priveşte partea de software, ele au construit modele de business care le permit să se bucure de avantaje precum costuri scăzute de producţie pentru a putea concura cu companii la nivel global.
Prin modificarea capacităţilor organizaţionale — un exemplu oferit aici este CRL (Computational Research Laboratories) care au reuşit să creeze un supercomputer sintetizând tehnologii deja existente pe piaţă şi scăzând enorm preţul de producţie.
Prin crearea şi aprovizionarea de capabilităţi — indienii au apelat la o abordare colaborativă pentru crearea maşinii Nano, care costă doar 2000 de dolari. Pentru aceasta, au apelat la capacităţile unor companii străine precum Bosch, Institutul I.D.E.A. din Italia, Toyo din Japonia şi altele pentru a crea o maşină accesibilă unei categorii foarte mare din populaţie, încercând astfel să le ofere tuturor minimul de confort necesar în ceea ce priveşte transportul.

La baza Inovaţiilor Gandhiene sunt oamenii. Ele sunt centrate pe oameni şi pe nevoile acestora. Aceasta este una dintre cele cinci reguli de bază ale Inovaţiei Gandhiene, prezentate în articolul din Harvard Business Review. Printre acestea se numără şi

Scopul final trebuie să fie creşterea prin incluziune — Inovaţiile trebuie să se concentreze pe sectoare de consumatori ignorate, care nu au acces la anumite tehnologii sau resurse, împingându-i astfel pe cei care iau deciziile să nu se gândească la preţ şi câştig ci la servirea a unui segment cât mai larg din populaţie.
Viziunea trebuie să nu fie amibguă — Lucru aproape evident, scopurile şi viziunea trebuie să fie clar formulate de la început. De asemenea, aceste viziuni trebuie să fie centrate pe oameni.
Aspiraţiile trebuie să fie mari — deşi scopurile trebuie să fie clar enunţate, asta nu ar trebui să îi oprească pe inovatori să gândească mai măreţ de atât. Aspiraţiile trebuie să fie ambiţioase!
Trebuie să învăţăm să inovăm şi în faţa constrângerilor — Constrângerile vor exista mereu, lucru pe care inovatorii indieni îl ştiu, probabil, cel mai bine. Asta nu înseamnă că ei au fost descurajaţi ci, mai degrabă, i-a învăţat să lucreze constructiv având în vedere constrângerile existente.
Focusul trebuie să fie pe oameni — aceste inovaţii trebuie să fie realizate având ca scop final bunăstarea consumatorilor. La urma urmei, ele sunt realizate tocmai pentru a le uşura acestora viaţa şi a face să dispară barierele şi constrângerile de consum. În cazul pieţei din India, aceste constrângeri i-au inspirat pe inovatori să lucreze tocmai pentru a reduce costurile de producţie cât mai mult pentru a putea oferi cele mai mici preţuri posibile.

Într-un interviu , R.A. Mashelkar oferă nişte insighturi foarte valoroase în ceea ce priveşte mentalitatea din spatele Inovaţiilor Gandhiene. Acesta spune că scopul a fost mereu de a produce mai mult din mai puţine resurse. El oferă exemplu unui laptop care costă 2000 de dolari. Se poate ca acesta să fie disponibil pentru 100 de dolari şi, mai ales, fără să îi fie compormisă performanţa? Dacă acesta ar fi disponibil pentru 100 de dolari ar ajunge la baza piramidei, facându-l disponibil pentru mai multă lume. De asemenea, el argumentează că

"Atunci când dezvolţi un produs pentru cei bogaţi, cei săraci nu şi-l permit. Când dezvolţi un produs cu preţ minimal, şi cei bogaţi îl vor folosi. Vor veni în Mercedes şi îl vor lua acasă."

Mashelkar spune că Inovaţia Gandhiană nu este doar pentru populaţia săracă a lumii, ci este pentru toţi, deoarece întreaga lume devine din ce în ce mai săracă în ce priveşte resursele şi materiile prime. El ne îndeamnă pe toţi să adoptăm o astfel de mentalitate şi să ne concentrăm pe sustenabilitate şi accesibilitate.

De aici a apărut şi GLOBAL RESEARCH ALLIANCE cu peste 60000 de cercetători din cinci continente. Motto-ul lor este “Ştiinţă pentru Soluţii. Tehnologie pentru Transformare. Inovaţie pentru Impact.”

Printre rezultatele acestei mentalităţi se numără maşina Tata Nano şi Reliance AGM, firma de telecomunicaţii. Tata Nano a fost viziunea liderului Tata Group, Ratan Tata, care a observat nevoile familiilor, de câte patru sau cinci membri, de a circula într-un mod cât mai sigur şi eficient. Tata Nano a fost proiectată pentru a fi cea mai ieftină maşină din lume, cu un preţ de aproximativ 2000 de dolari. În primă faza aceasta avut un succes enorm, cererea depăşind oferta. Însă, după ceva timp, cererea a început să scadă iar maşina avea nevoie de îmbunătăţiri care aveau să îi ridice preţul. Maşina a ieşit din fabricaţie după ceva vreme însă Bajaj Auto, o firmă competitoare urmează să lanseze Bajaj Qute, o nouă formă de autovehicul, cvadraciclul, la un preţ foarte accesibil. Deşi Tata Nano nu a avut succes, acesta a deschis drumul către o serie de Inovaţii Gandhiene care, cel mai probabil, vor revoluţiona piaţa din India şi probabil pe cea internaţională.

Un alt exemplu este JioPhone lansat de Reliance AGM. La lansarea acestuia s-a spus că telefonul v-a fi gratuit, cu condiţia de a depune suma1500 de rupii pe care utilizatorii o vor primi înapoi dacă returnează telefonul, după cel puţin trei ani. Acesta este un model nou de business care, are la bază visul fondatorului Reliance AGM, Dhirubhai Ambani, care şi-a propus să creeze cele mai ieftine şi accesibil servicii de telefonie de pe urma cărora să beneficieze populaţia Indiei.

Modelul de Inovaţie Gandhiană este un model ambiţios şi foarte optimist. Unii ar spune idealist, însă exemplele ne arată că este posibil. Credeţi că o astfel de mentalitate ar putea îmbunătăţi situaţia României? Credeţi că ar putea fi aplicată aici? Şi dacă da, de unde să înceapă?

Aşadar, acum că ştii câte ceva despre inovaţie, n-ai vrea sa te ţinem la curent cu alte articole precum acesta? Te poti inscrie în lista noastră de Newsletter pentru a fi la curent cu ultimele noutăţi în materie de Inovaţie, Design Thinking, Product Management şi Tendinte globale şi din industrie.

Suntem prezenți și pe Instagram și Facebook unde postăm zilnic informații utile.