#Trending — Crezi ca afacerea ta poate tine pasul?

Trenduri, tendinţe, auzim peste tot despre ele, dar ce sunt de fapt? Sau, mai bine zis, de ce ne interesează?

Şi de ce ne interesează? Simplu, pentru că aceste trenduri dictează evoluţia lumii în care trăim fie că se întâmplă la nivelul consumatorului, unde percepţiile, nevoile şi asteptările acestuia se schimbă, radical în unele cazuri, fie că vorbim de piaţa în care activăm, unde direcţia acesteia se schimbă, de multe ori dictată de consumatori, fie că e vorba de schimbări mult mai mici care şi ele reprezintă o anumită categorie de trenduri, despre asta vom vorbi în continuare.

Trendurile reprezintă direcţia în care se dezvoltă sau se schimbă ceva.

Aşadar, singurul motiv pentru care o companie sau o afacere ar spune că nu este preocupată de trenduri, nu ar fi altul decât ignoranţa, iar ignoranţa este o binecuvântare, aşa este? 🙂 Aşa este — pentru concurenţă, cel puţin.

Trenduri  —  Când, cum, unde?

Trendurile pot fi clasificate în trei categorii, având ca şi criteriu durata lor şi impactul pe care îl au — MEGA, MACRO şi MICRO — denumirile vorbesc aproape de la sine.

Mega trenduri

 Mega trendurile sunt evenimente care au loc pe parcursul unei perioade îndelungate de timp şi, de asemenea, influenţează mai multe aspecte ale vieţii. Ele apar, de cele mai multe ori, ca reacţii a comportamentelor sau evenimentelor din trecut sau din istoria mai recentă. Potrivit PWC UK, cinci dintre mega trendurile la care trebuie să fie atente companiile în 2019 sunt:

  1. Urbanizarea rapidă
  2. Schimbările de climă şi împuţinarea resurselor
  3. Schimbări în economia globală
  4. Schimbări sociale şi demografice
  5. Progresele tehnologice

Mega trendurile sunt cele care dictează calea, aratându-ne, de fapt, imaginea de ansamblu. Identificarea lor ar trebui să constituie un prim pas în urmărirea trendurilor, majoritatea lor fiind, de fapt, o reacţie la această cateogrie largă de trenduri. O listă mai cuprinzătoare de Mega Trenduri poate fi găsită aici.

Macro trenduri

Dacă Mega trendurile reuşesc să definească o direcţie cât de cât largă în care se indreaptă lucrurile, Macro Trendurile devin ceva mai specifice. 

Putem să luăm, ca exemplu, Schimbarea Climei — ea vine la pachet cu gheţari care se topesc, dezastre naturale, ridicarea nivelului oceanelor şi aşa mai departe. Un alt exemplu ar putea fi Mega Trendul “Progresele tehnologice” din care reies Macro Trendurile : Internet of Things, Big Data, Machine Learning, Inteligenţa Artificială şi multe altele. 

Analiza Macro Trendurilor se face prin analiza unor regiuni mai specifice şi a unui public ţintă mai specific. Aceste Macro Trenduri reprezintă, la rândul lor, punctul de plecare pentru următoarea categorie de Trenduri — Micro Trendurile. O listă cu Macro-Trenduri poate fi găsită aici.

Micro trenduri

Micro trendurile sunt cele mai active, diverse şi care apar cel mai rapid. De asemenea, spre deosebire de Macro Trenduri, ele sunt şi foarte specifice. Ele apar ca şi soluţii directe la nevoile consumatorilor şi pot fi categorizate ca: inovaţii în ceea ce priveşte marketingul şi media, tehnologii noi, inovaţii de servicii, de model de afacere etc.

Un astfel de Micro Trend a fost Facebook, la început. A serivt ca şi nişă pentru un anumit grup de stundenţi, care, mai apoi, s-a dovedit a fi un factor cheie în întreaga mişcare Social Media. Mai multe exemple de Micro Trenduri pot fi găsite aici.

Tendinţele trecatore

Tendinţele trecatoare (fads) ar putea fi considerate opusul trendurilor în adevăratul sens al cuvântului, diferenţa principală dintre cele două fiind durata lor. Acestea nu trebuie ignorate însă, mai ales dacă o companie are de a face cu acei consumatori care se regăsesc şi urmăresc aceste tendinţe trecătoare. Ca şi exemplu, Social Media a fost considerată o tendinţă trecătoare. La început, unii au crezut că utilizatorii se vor plictisi repede, marketerii au considerat-o ca fiind greu de măsurat în materie de ROI şi succes, dar până la urmă a devenit ceea ce aproape poate fi considerat un Mega Trend. Alte tendinţe trecătoare putem întâlni în lumea modei, de exemplu, unde acestea apar şi dispar cu o viteză foarte mare.

Trenduri în rândul consumatorilor

Cum am amintit mai sus, de cele mai multe ori schimbările de la nivelul pieţei sunt datorate, de fapt, schimbărilor de la nivelul consumatorilor. Aşadar, putem spune că aceştia dictează piaţa. În felul acesta companiile nu mai au nici o scuză pentru a livra altceva decât valoare şi calitate la cele mai înalte standarde. Acest lucru, este întâlnit în ziua de azi sub denumirea de economia așteptărilor.

“Economia aşteptărilor este o economie în care avem de-a face cu consumatori experimentaţi, foarte bine informaţi, din Canada până în Coreea de Sud care au o listă lungă de aşteptări ridicate pe care le aplică pe fiecare bun, serviciu sau experienţă de pe piaţă.”

La baza Economiei Aşteptărilor stau trei mari piloni:

  1. Creşterea/îmbunătăţirea calităţii — Pe măsură ce pieţele devin din ce în ce mai saturate devine evident faptul că indivizii îşi vor creşte standardele în ce priveşte produsele sau serviciile oferite de companii, astfel companiile nu pot face altceva decât să ia serios în considerare aceste aşteptări.
  2. Impactul pozitiv — Aici apare conceptul de “guilt-free consumption” care a apărut ca reacţie la faptul că anumite industrii şi produse sunt dăunătoare mediului. Astfel, sunt companii precum Tesla sau Patagonia care au adoptat practici prin care să reducă multe din efectele negative ale produselor lor.
  3. Exprimarea personală — Acum, mai mult ca oricând, consumatorii caută ca, prin branduri, să îşi satisfacă anumite nevoi mult mai profunde, precum actualizarea de sinestatutulnevoia de apartenenţă la comunităţiconexiuni. De asemenea, brandul trebuie să valideze statutul acestora. Aici apare şi conceptul de consumerism pozitiv.

Aşteptările lor sunt bazate pe ani de antrenament în hyper-consum şi pe abundenţa şi multitudinea de surse de informare disponibile peste tot care îi ajută să depisteze şi să se aştepte nu la standarde de bază în ce priveşte calitatea, ci la “cel mai bun dintre cei mai buni.

Trend driven innovation

În cartea “Trend-Driven Innovation — Beat Accelerating Customer Expectations”, autorii prezintă trei mari elemente care stau la baza unui astfel de Trend. Este vorba de Nevoi de Bază, Factori Promotori ai Schimbării (Drivers of Change) şi Inovaţii. Un trend se regăşeşte în punctul de tensiune dintre aceste trei elemente.

  1. Nevoile de bază se referă la acele nevoi umane, precum cele menţionate anterior în cazul Exprimării personale. Printre acestea întâlnim Sinceritate, Conexiune, Dezvoltare Personală, Libertate, Identitate, Securitate etc.

Un studiu pe care l-am găsit a reuşit să identifice patru trenduri majore în rândul generaţiei Z. Acestea sunt: Inovaţiile, aceştia având aşteptări ridicate în ce priveşte schimbările radicale de pe piaţă, ConvenienţaSecuritatea şi Evadarea din Realitate.

Aşadar dacă eşti o companie al cărei segment principal de piaţă este reprezentat de Generaţia Z, satisfaci aceste nevoi? Dacă nu, sperăm că te-am convins — Viitorul afacerii tale este în joc.

2. Factorii promotori ai schimbării sunt acele schimbări pe care le întâlnim în jurul nostru. Autorii îi categorizează în două dimensiuni, Shifts şi TriggersShifts fiind acele schimbări care se întâmplă încet dar sigur şi au efecte pe termen lung. Aici ar putea fi regăsite schimbările demografice, Schimbările de climă etc. Triggers sunt acele schimbări care se întâmplă într-un timp scurt precum anumite tehnologii care apar pe piaţă sau anumite evenimente care declanşează anumite reacţii.

3. Inovaţiile sunt pur şi simplu inovaţiile realizate de alte companii, Startupuri de cele mai multe ori, care au un efect disruptiv asupra pieţei dar mai ales asupra aşteptărilor consumatorilor. Aici apare conceptul de Transfer de Aşteptări care presupune că deşi consumatorii au aşteptările lor datorate anumitor motive, există şi companiile care inovează şi care, la rândul lor creează noi aşteptări în rândul consumatorilor. Un astfel de exemplu îl întâlnim la UBER. Aceştia au realizat un studiu şi au aflat că în funcţie de vechimea activităţii lor într-un oraş scade şi timpul pe care sunt dispuşi clienţii să îl petreacă aşteptând o comandă. Astfel, cu cât UBER activează de mai mult timp într-un oraş cu atât mai puţin sunt dispuşi clienţii să aştepte o comandă — Vorbind de creşterea aşteptărilor, huh? 🙂

Cum să inovezi acum că înțelegi trendurile

Deci cum poţi folosi trendurile pentru a veni cu idei inovatoare care să îţi aducă compania deasupra competitorilor?

În primul rând trebuie să observi consumatorii. Trebuie să fii atent la tot ce ţi se pare a fi un potenţial trend de care să te foloseşti în afacerea ta şi să iei în considerare cele trei elemente pe care le-am menţionat mai sus, mai precis PUNCTELE DE TENSIUNE dintre ele.

“Secretul în a identifica trendurile şi pregătirea ta de a acţiona asupra lor stă în identificarea acelor PUNCTE DE TENSIUNE dintre ce consumatorii îşi doresc şi ce este deja disponibil.”

Sursă “Trend-Driven Innovation — Beat Accelerating Customer Expectations”

De asemenea, nu este suficient să te uiţi doar la consumatori. Trebuie să te uiţi şi la alte afaceri. Trebuie să te uiţi la acele companii care au reuşit să profite din plin de trenduri şi pe care consumatorii le apreciază. Acele companii au dat startul şi tu poţi profita de pe urma lor. Cum am amintit, există noţiunea de transfer de aşteptări, aşadar nu numai consumatorii emit aşteptări ci şi companiile le creează. (vezi exemplul cu Uber).

În cartea “Trend-Driven Innovation — Beat Accelerating Customer Expectations”autorii propun o astfel de strucutră de a acţiona asupra unui trend:

După cum putem vedea, se porneşte de la trendul identificat. Apoi se stabilesc Nevoile Primare pe care acesta le satisface. La capitolul Inspiration se adaugă brandurile care au adoptat brandul cu succes iar apoi se adaugă Factorii Promotori ai schimbării, atât Shifts cât şi Triggers. Din toate acestea rezultă Aşteptările Reieşite. Acestea sunt aşteptările pe care consumatorii le au de la inovaţia companiei. Ele pot fi, de exemplu, impactul atât la nivel personal, social cât şi asupra mediului.

La capitolul aplicării avem Ţinta inovaţiei care este reprezentată de tipul de inovaţie — vrem să inovăm la nivel de produs, seriviciu? Model de afacere?

În partea de jos, la capitolul “Cine?” este regăsit publicul ţintă al inovaţiei. Dacă toate aceste elemente sunt bine puse la punct ar trebui ca Inovaţia să reiasă de la sine. Cum am mai zis, aceasta este punctul comun dintre ceea ce aşteaptă consumatorii şi ceea ce deja există pe piaţă.

Dacă toate punctele sunt completate corect, Inovaţia ar trebui să fie un succes garantat. Ea este ancorată atât în nevoile primare ale consumatorilor, în aşteptările acestora dar şi în piaţa deja existentă.

 

Concluzie

Suntem în 2019 şi consumatorii au mai mult decât un simplu cuvânt de sus. Piaţa este centrată în jurul lor. Crezi că afacerea ta poate prospera dacă nu îi pui pe ei pe primul loc? Nu. Ce poţi face, în schimb, este să prezici ce urmează să îşi dorească — ce nevoi au şi, mai important, ce aşteptări au de la tine. Dacă urmăreşti paşii prezentaţi în articol cu siguranţă vei fi capabil să inovezi. Şi nu orice inovaţie, ci o inovaţie realizată cu gândul la consumatori. Iar avându-i pe consumatori în centrul afacerii tale nu-ţi putem garanta altceva decât succesul.

Aşadar, acum că ştii câte ceva despre trenduri, n-ai vrea sa te ţinem la curent cu alte articole precum acesta? Te poti inscrie în lista noastră de Newsletter pentru a fi la curent cu ultimele noutăţi în materie de Inovaţie, Design Thinking, Product Management şi Tendinte globale şi din industrie.

Suntem prezenți și pe Instagram și Facebook unde postăm zilnic informații utile.

Aboneaza-te la Newsletter:

InnovatingSociety este o agentie de inovatie din Romania care combina expertizele de Business & Product Innovation pentru a ajuta companiile sa gaseasca solutii inovative la probleme complexe.

Facebook / Instagram / Medium 

Din aceasi categorie